Salvat de clopotel » proba

Perle de la Evaluarea Nationala

admin — Sat, 25 Jun 2011 09:32:11 +0000

Saptamana trecuta postam ceva perle de la proba de la limba romana. Acum avem cateva de la Evaluarea Nationala:

“Autorul e anonim și acest basm este alcătuit de la gură la gură, de la om la om”
“În scorbura copacului imens se afla o colibă în care era o blană bătrână”
“În concluzie, deducem că acest basm Rodul tainic este un basm pe placu tuturor pt. că împăratul din curtea răgească este un om bun, dar feciorii de împărat și boierii de toate spițele sunt răi”
Timpul este nedeterminat, vorbindu-se doar despre împărăția împăratului în a cărui curte se afla un pom nespecificându-se timpul”
“Pe când să ne duceam spre casă, autocarul sa stricat apoi am așteptat până a venit un mecanic să îl tomnească”
“Primăvara înverzesc toate viețuitoarele”
Ne-am îmbălsămat de aerul de la nuntă”
“Eu vaș descrie un tablou din natură deoarece să vedeți cum arată natura”
“Eram foarte absolvit de acel peisaj miritim”
“Pe plajă era multe fete dezbrăcate indecent”

Competente lingvistice, o gluma seaca!

admin — Wed, 22 Jun 2011 16:28:28 +0000

Din nefericire pt mine fac parte din categoria oamenilor ce sunt adesea luati peste picior, ironizati pt salariul primit, barfit pt orice gest.. asadar un amarat de profesor. Am avut umilitoarea ocazie de a da acea proba de competenta lingvistica, alta data o proba orala ce insemna o nota acceptabila, ce avea mai mult sensul de a ridica putin media finala a elevilor. Ce e aceasta competenta lingvistica? O pierdere de timp, atat pt elevi cat si pt profesori, avand extrem de mult de corectat pt a vedea de fapt nivelul unui coipl e poate fi vazut in 5 minute de conversatie.. Amintesc ca in urma acestei probe, elevii vor certifica bunele cunostinte de limba straina printr-un certificat valabil pe durata a 2 ani, de-a dreptul inutil. Daca cineva cu spirit si putere de decizie are un moment de luciditate asupra problemei, va reveni asupra probei initiale, a desfasurarii si importantei acestora pentru toti. Sa amintesc lipsa de interes a elevilor pt ca in final nu vor avea decat o hartie in plus in buzunar? Sa amintesc ca volumul de munca, corectare si ascultare propriu-zisa intrece chiar si rabdarea elevilor? Suntem in epoca hartiilor dar pana cand si la ce bun?

Multa bafta copiilor ce-si rup coatele la invatat pt bac, macar acum!!

Iata proiectul Codului Muncii pe care il va asuma guvernul

admin — Tue, 22 Feb 2011 18:50:09 +0000

Premierul Emil Boc a anunţat că guvernul pe care îl conduce intenţionează să-şi asume răspunderea pe Codul Muncii. Iata proiectul codului:

1. Art. 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.

(2) Anterior începerii activităţii contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.

(3) Angajatorul este obligat ca anterior începerii activităţii să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.

(4) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă şi stagiu de cotizare.”

2. La art. 17 alin. (2) litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) Funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, precum şi fişa postului cu specificarea atribuţiilor postului.”

3. La art. 17 alin. (2) după litera d) se introduce lit. d¹) care va avea următorul cuprins:

„d¹) Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului.”

4. La art. 17 alin. (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(4) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (2) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, într-un termen de 20 zile lucrătoare de la data apariţiei modificării, exclusiv ă ca posibilă din lege.” în situaţiile în care o asemenea modificare rezult

Se simplifică procedura concedierii

5. La art. 21 se introduce un alineat nou, alin. (5) care va avea următorul cuprins:

“(5) Angajatorul poate renuţa unilateral la clauza de neconcurenţă prevăzută în contract, plata indemnizaţiei de neconcurenţă încetând după minim 30 de zile de la notificarea scrisă a angajatorului privind denunţarea acesteia din luna următoare notificării scrise a salariatului privind denunţarea acesteia.”

6. La art. 25 se introduce un alineat nou, care devine alin. (2) cu următorul cuprins:

„(2) Cuantumul prestaţiilor suplimentare în bani sau modalităţile prestaţiilor suplimentare în natureă vor fi specificate în contractul individual de muncă.”

7. La art. 27 alin. (3) se abrogă.

8. La art. 29 alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4)Angajatorul poate cere informaţii în legătură cu persoana care solicită angajarea de la foştii săi angajatori, dar numai cu privire la activităţile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu încunoştiinţarea prealabilă a celui în cauză.”

Perioada de probă se prelungeşte

9. Art. 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice.

(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice.”

(3) Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta numai printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia.”

(4) Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă.

(5) Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, primele şase luni după debutul în profesie se consideră perioadă de stagiu. Fac excepţie acele profesii în care stagiatura este reglementată prin legi speciale. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul va elibera obligatoriu o adeverinţă ce va fi vizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă în a cărui rază teritorială de competenţă acesta îşi are sediul.”

10. La art. 32 alin. (3) se abrogă.

11. Art. 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Perioada în care se pot face angajări succesive de probă pentru acelaşi post este de maximum 12 luni.

Comisia de Supraveghere vrea să oblige fondurile de pensii private să-şi publice în detaliu pe site-uri portofoliile de plasamente, la jumătatea şi la finalul…

Cum se completează Registrul de evidenţă a salariaţilor

12. La art. 34 alin. (3) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) Registrul general de evidenţă a salariaţilor se completează şi se transmite inspectoratului teritorial de muncă în ordinea angajării şi cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaţilor, data angajării, funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, tipul contractului individual de muncă, salariul brut, sporurile şi cuantumul acestora, perioada şi cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, perioada detaşării şi data încetării contractului individual de muncă”.

(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, salariul brut, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate.”

13. La art. 35 alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Orice salariat are dreptul de a desfăşura activitate la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.”

14. La art. 35 alin. (3) se abrogă.

Străinii se pot angaja mai uşor în România

15. Art. 36 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi angajaţi prin contract individual de muncă în baza autorizaţiei de muncă sau a permisului de şedere eliberată/eliberatpotrivit legii.”

16. La art. 39 la alin.(1) se adaugă lit. n) cu următorul cuprins:

„n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.”

17. La art. 39 la alin.(2) se adaugă lit. g) cu următorul cuprins:

„g) alte obligaţii prevăzute de lege sau contractele colective de muncă aplicabile.”

18. La art. 40 alin. (1) lit. b) se modifică şi va avea următorul conţinut:

„b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condiţiile legii;”

19. La art. 40 la alin. (1) se introduce o nouă literă, lit. f) cu următorul cuprins:

„f) să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora.”

20. La art. 44 alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile şi se poate prelungi pe perioade succesive de maxim 60 de zile, numai cu acordul salariatului.

Simplificarea litigiilor de muncă

21. La art. 49 după alin. (4) se introduc două alineate noi, alin. (5) şi (6) cu următorul cuprins:

„(5) De fiecare dată când în timpul perioadei de suspendare a contractului va interveni o cauză de încetare de drept a contractului individual de muncă, cauza de încetare de drept va prevala.

(6) În cazul suspendării contractului individual de muncă se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepţia situaţiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept.”

22. La art. 50 după lit. h se introduce lit. (h¹) care va avea următorul cuprins:

„(h¹) de la data expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei. Dacă în termen de 6 luni salariatul nu şi-a reînnoit avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de muncă încetează de drept.”

23. La art. 52 alin. (1) litera b) se abrogă.

24. La art. 52 alin. (1) lit. d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă în special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare”.

25. La art. 52 alin. (1) se introduce o literă nouă lit. f) cu următorul cuprins:

„f) pe durata suspendării de către autorităţile competente a avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.”

26. La art. 52 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c), dacă se constată nevinovăţia celui în cauză, salariatul îşi reia activitatea anterioară, plătindu-i-se, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului.”

Reducerea programului de lucru

27. La art. 52 după alin. (2) se introduc alineatele (3) respectiv (4) care vor avea următorul cuprins:

„(3) În cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depăşesc 30 zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reduceri programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz.

(4) În cazul în care din motive economice este necesară reducerea sau întreruperea temporară a activităţii, pentru maximum 15 zile lucrătoare consecutive pe an, angajatorul, poate acorda în această perioadă concediu fără plată, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz.”

28. Art. 53 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare a activităţii, salariaţii implicaţi în activitatea redusă sau interruptă, beneficiază de o indemnizaţie, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 52 alin. (3) şi (4).

(2) Pe durata reducerii şi/sau întreruperii temporare prevăzute la alin. (1) salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activităţii.”

29. La art. 56 alin. (1) lit. a), b) şi d) se modifică şi se completează şi vor avea următorul cuprins:

„a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoană fizică, precum şi în cazul a dizolvării angajatorului persoană juridică de la data la care angajatorul şi-a încetat existenţa conform legii.

b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdictţie a salariatului sau a angajatorului persoană fizică.

d) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare;”

30. La art. 60 alin. (1) lit. b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) pe durata suspendării activităţii ca urmare a instituirii carantinei.”

31. La art. 60 alin. 1 lit. g) se abrogă.

32. La art. 60 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizeării judiciare, a falimentului sau dizolvării angajatorului, în condiţiile legii.”

33. La art. 63 alin. 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Concedierea salariatului pentru motivul prevăzut la art. 61 lit. d) poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau în lipsa acestuia prin regulamentul intern.”

34. La art. 69 după alin.(2) se introduce un alineat nou, alin. (21) cu următorul cuprins:

„(21) Criteriile menţionate la alin.(2) lit. d) se aplică pentru departajarea salariaţilor după evaluarea realizării obiectivelor de performanţă.”

Concedierile collective

35. La art. 71¹ alin. (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Inspectoratul teritorial de muncă are obligeţia de a informa în termen de 3 zile lucrătoare angajatorul şi sindicatul sau reprezentanţii salariaţilor, după caz, asupra reducerii sau prelungirii perioadei prevăzute la alin. (1), precum şi despre motivele care au stat la baza acestei decizii.”

36. Art. 72 se modificăşi va avea următorul cuprins:

„(1) Prevederile art. 68-712 nu se aplică salariaţilor din instituţiile şi autorităţile publice.

(2) Prevederile art. 68-712 nu se aplică în cazul contractelor individuale de muncă încheiate pe durată determinată, cu excepţia cazurilor în care aceste concedieri au loc înainte de data expirării acestor contracte.”

37. La art. 73 alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1) Persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) şi d), al art. 65 şi 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 zile lucrătoare.”

38. La art. 78 se introduce un alineat nou, alineatul (3) care va avea următorul cuprins:

„(3) În cazul în care salariatul nu solicită repunerea în situaţia anterioară emiterii actului de concediere, contractul individual de muncă va înceta de drept la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti.”

Înregistrarea demisiei

39. La art. 79 alin. (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă.

(4) Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mare de 20 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv nu poate fi mai mare de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.”

Contractul de muncă pe perioadă determinată

40. La art. 80 alin. (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit, în condiţiile prevăzute la art. 81 şi după expirarea termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect, program sau lucrări.”

41. La art. 80 alin. (4) şi (5) se abrogă.

42. La art. 81 lit. b) şi e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) creşterea şi/sau modificarea temporară a structurii activităţii angajatorului.”

e) în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte sau programe.”

43. La art. 82 alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni.”

44. Art. 84 se abrogă

45. La art. 86 alin. (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Atunci când nu există un salariat cu contract individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată comparabil în aceeaşi unitate, se au în vedere dispoziţiile din contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglementările legale în domeniu.”

Agentul de muncă temporară

46. Art. 87 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) „Munca prin agent de muncă temporară”, este munca prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară şi care este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă.

(2) „Salariatul temporar” este persoana care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară, în vederea punerii sale la dispoziţia unui utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă.

(3) „Agentul de muncă temporară” este persoana juridică, autorizată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale care încheie contracte de muncă temporară cu salariaţi temporari, pentru a-i pune la dispoziţia utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilită de contractul de punere la dispoziţie sub supravegherea şi conducerea acestuia. Condiţiile de funcţionare a agentului de muncă temporară precum şi procedura de autorizare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(4) „Utilizatorul” este persoana fizică sau juridică pentru care şi sub supravegherea şi conducerea căruia munceşte temporar un salariat temporar pus la dispoziţie de agentul de muncă temporară.

(5) ‘’Misiune de muncă temporară” înseamnă acea perioadă în care salariatul temporar este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia, pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar.”

47. Art. 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar, cu excepţia cazului prevăzut la art. 92.”

48. Art. 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) „Misiunea de muncă temporară se stabileşte pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 luni.

(2) Durata misiunii de muncă temporară poate fi prelungită pe perioade succesive care, adăugate la durata iniţială a misiunii, nu poate conduce la depăşirea unei perioade de 36 de luni.

(3) Condiţiile în care durata unei misiuni de muncă temporară poate fi prelungită sunt prevăzute în contractul de muncă temporară sau pot face obiectul unui act adiţional la acest contract.”

49. La art. 90 alin. (2) se modifică şi va avea urmăătorul cuprins:

„(2) Contractul de punere la dispoziţie trebuie să cuprindă:

a) durata misiunii;

b) caracteristicile specifice postului, în special calificarea necesară, locul executării misiunii şi programul de lucru;

c) condiţiile concrete de muncăă;

d) echipamentele individuale de protectţie şi de muncă pe care salariatul temporar trebuie să le utilizeze;

e) orice alte servicii şi facilityăţi în favoarea salariatului temporar;

f) valoarea comisionului de care beneficiază agentul de muncă temporară, precum şi remuneraţia la care are dreptul salariatul.

g) condiţiile în care utilizatorul poate refuza un salariat temporar pus la dispoziţie de un agent de muncă temporară.”

50. Art. 93 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Contractul de muncă temporară este un contract individual de muncă ce se încheie în scris între agentul de muncă temporară şi salariatul temporar, pe durata unei misiuni.

(2) În contractul de muncă temporară se precizează, în afara elementelor prevăzute la art. 17 şi la art. 18 alin. (1), condiţiile în care urmează să se desfăşoare misiunea, durata misiunii, identitatea şi sediul utilizatorului, precum şi cuantumul şi modalităţile remuneraţiei salariatului temporar.”

51. La art. 94 alin. (2), (3) şi (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Agentul de muncă temporară poate încheia cu salariatul temporar un contract de muncă pe durată nedeterminată situaţie în care în perioada dintre două misiuni salariatul temporar se află la dispoziţia agentului de muncă temporară.

(3) Pentru fiecare nouă misiune, între părţi se încheie uncontract de muncă temporară, în care vor fi precizate toate elementele prevăzute la art. 93 alin. (2).

(4) Contractul de muncă temporară încetează la terminarea misiunii pentru care a fost încheiat sau dacă utilizatorul renunţă la serviciile sale înainte de încheierea misiunii, în condiţiile contractului de punere la dispoziţie.”

52. La art. 95 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune se stabileşte prin negociere directă cu agentul de muncă temporară şi nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.”

53. La art. 95 alin. (3) se abrogă.

54. Art. 96 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Prin contractul de muncă temporară se poate stabili o perioadă de probă pentru realizarea misiunii, a cărei durată nu poate fi mai mare de:

a) 2 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă mai mică sau egală cu o lună;

b) 5 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă cuprinsa intre o luna si 3 luni;

c) 15 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni;

d) 20 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă mai mare de 6 luni;

e) 30 de zile lucrătoare în cazul salariaţilor încadraţi în funcţii de conducere, pentru o durată a contractului de muncă temporară mai mare de 6 luni.”

55. La art. 98 alin. (3) se abrogă.

56. Art. 100 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Cu excepţia dispoziţiilor speciale contrare, prevăzute în prezentul capitol, dispoziţiile legale, prevederile regulamentelor interne precum şi cele ale contractelor colective de muncă aplicabile salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată la utilizator se aplică în egală măsură şi salariaţilor temporari pe durata misiunii la acesta.”

57. După art. 100 se introduce art. 100¹ cu următorul cuprins:

„Agenţii de muncă temporară nu percep nici o taxă salariaţilor temporari în schimbul demersurilor în vederea recrutării acestora de către utilizator sau pentru încheierea unui contract de muncă temporară.”

58. La art. 101¹ alin. (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Atunci când nu există un salariat comparabil în aceeaşi unitate, se au în vedere dispoziţiile din contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglementările legale în domeniu.”

59. La art. 107 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Prin contractele colective de muncă şi/sau prin contractele individuale de muncă se pot stabili şi alte condiţii specifice privind munca la domiciliu, în condiţiile legii.”

Flexibilizarea programului de lucru

60. Art. 111 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1)Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

(2)Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.

(3) Pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă respectiv, perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni.

(4) Sub rezerva respectării reglementărilor privind protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă a salariaţilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referinţă stabilită la alin. (3), dar pentru perioade de referinţă care în nici un caz să nu depăşească 12 luni.

(5) La stabilirea perioadelor de referinţă prevăzute la alin. (2), (3) şi (4) nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă.

(6) Prevederile alin. (1) – (4) nu se aplică tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani.”

61. La art. 115 alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză.”

62. Art. 119 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia.

(2) În aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

(3) În perioadele de reducere a activităţii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni.”

63. La art. 122alin. (2¹) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2¹) – Durata normală a timpului de lucru, pentru salariaţii de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale sau deosebite de muncă nu va depăşi 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore, decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil, şi numai în situaţia în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.”

64. După alin. (2¹)se introduce alin. (2²) cu următorul cuprins:

„(2²) – În situaţia prevăzută la art. (2¹), angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.”

65. Art. 123 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Salariaţii de noapte beneficiază:

a) fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază;

b) fie de un spor la salariu de minimum 25% din salariul de bază pentru fiecareoră de muncă de noapte prestată.”

66. Art. 129 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Normele de muncă se elaborează de către angajator, conform normativelor în vigoare, sau, în cazul în care nu există normative, normele de muncă se elaborează de către angajator cu consultarea sindicatului reprezentativ ori, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor.”

Concediul de odihnă

67. La art. 140 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective aplicabile şi se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.”

68. La art. 142 se introduce se introduce un alineat nou, care va deveni alineatul (2) cu următorul cuprins:

„(2) – Numărul de zile lucrătoare aferent concediului de odihnă suplimentar pentru categoriile de salariaţi prevăzute la art. 142 alin. (1) se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil şi va fi de cel puţin 3 zile lucrătoare.”

69. La art. 143 alin. (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.”

70. La art. 150 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2)Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai dacă absenţa salariatului ar prejudicia grav desfăşurarea activităţii.”

71. Art. 157 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Nivelurile salariale minimale colective se stabilesc prin contractele colective de muncă aplicabile.

(2) Salariul individual se stabileşte prin negocieri individuale între angajator şi salariat.

(3) Sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale se stabileşte prin lege, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative.”

72. La art. 161 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar.”

73. Art. 194 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională este iniţiată de angajator, toate cheltuielile ocazionate de această participare sunt suportate de către acesta.

2) Pe perioada participării la cursurile sau stagiile de formare profesională conform alin.(1) salariatul va beneficia pe toată durata formării profesionale de toate drepturile salariale deţinute.

(3) Pe perioada participării la cursurile sau stagiile de formare profesională, conform alin. (1) salariatul beneficiază de vechime la acel loc de muncă, această perioadă fiind considerată stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat.”

74. La art. 195 alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Salariaţii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesională, în condiţiile art. 194 alin.(1), nu pot avea iniţiativa încetării contractului individual de muncă o perioadă stabilită în actul adiţional precizat la alin. (2).”

Dialogul social

75. Art. 215 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Consiliul Economic şi Social este instituţie publică de interes naţional, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului civic la nivel naţional.

(2) Organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social se stabileşte prin lege specială.”

76. La art. 217 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1)Sindicatele, federaţiile şi confederaţiile sindicale, denumite în continuare organizaţii sindicale, sunt constituite de către salariaţi pe baza dreptului de liberă asociere în scopul apărării drepturilor acestora prevăzute în contractele colective şi individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă şi raporturile de serviciu, precum şi în legislaţia naţională, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, pentru promovarea intereselor lor profesionale, economice şi sociale.

(2) Constituirea, organizarea şi funcţionarea sindicatelor se reglementează prin lege specială.”

77. Art. 222 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ La cererea membrilor lor, sindicatele pot să îi reprezinte pe aceştia în cadrul conflictelor de muncă, în condiţiile legii.”

78. La art. 223 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Pe toată durata exercitării mandatului reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate.”

79. La art. 224 alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) La angajatorii la care sunt încadraţi mai mult de 20 de salariaţi la care nu sunt constituite organizaţii sindicale reprezentative conform legii, interesele salariaţilor pot fi promovate şi apărate de reprezentanţii lor, aleşi şi mandataţi special în acest scop.”

80. La art. 225 alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Pot fi aleşi ca reprezentanţi ai salariaţilor salariaţii care au capacitate deplină de exerciţiu.”

81. La art. 225 alin. (2) se abrogă.

82. La art. 226 după lit. d) se adaugă lit. e) cu următorul cuprins:

„e) să negocieze contractul colectiv de muncă, în condiţiile legii.”

83. Art. 228 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Timpul alocat reprezentanţilor salariaţilor în vederea îndeplinirii mandatului pe care l-au primit se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau în lipsa acestuia prin negociere directă.”

84. Art. 229 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Pe toată durata exercitării mandatului reprezentanţii salariaţilor nu pot fi concediaţi pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţi.”

85. Art. 230 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Patronatele, denumite şi organizaţii de angajatori, constituite în condiţiile legii sunt organizaţii ale angajatorilor, autonome, fără caracter politic, înfiinţate ca persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial.”

86. Art. 231- 234 se abrogă.

87. La art. 235 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Constituirea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor de angajatori, precum şi exercitarea drepturilor şi obligaţiilor acestora sunt reglementate prin lege specială.”

88. La art. 236 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Negocierea colectivă la nivel de unitate este obligatorie, cu excepţia cazului în care angajatorul are încadraţi mai puţin de 21 de salariaţi.”

89. Art. 237 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Negocierea şi încheierea contractelor colective de muncă se reglementează prin lege specială.”

90. Art. 238 – 247 se abrogă.

91. Art. 248 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Prin conflicte de muncă se înţeleg conflictele dintre salariaţi şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă.”

Pedepsirea utilizeării muncii la negru

92. După articolul 256 se introduce un nou articol, articolul 256¹, cu următorul cuprins:

Art. 256¹– „Prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, în cazul controalelor care au ca obiectiv depistarea muncii fără forme legale, inspectorii de muncă vor completa registrul unic de control după efectuarea acestora”.

93. Art. 258 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Regulamentul intern cuprinde cel puţin următoarele categorii de dispoziţii:

a) reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă în cadrul unităţii;

b) reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnităţii;

c) drepturile şi obligaţiile angajatorului şi al salariaţilor;

d) procedura de soluţionare a cererilor sau reclamaţiilor individuale ale salariaţilor;

e) reguli concrete privind disciplina muncii în unitate;

f) abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile;

g) reguli referitoare la procedura disciplinară;

h) modalităţile de aplicare a altor dispoziţii legale sau contractuale specifice;

i) criteriile şi procedurile de evaluare profesională a salariaţilor.”

94. La art. 264 alin. (1) lit. b) se abrogă.

95. La art. 264 se introduce un alineat nou, alin. (3) care va avea următorul cuprins:

(3) Dacă în termen de 6 luni angajatul nu primeşte o nouă sancţiune, acesta este reabilitat de drept.

96. La art. 268 alin. (2) lit. b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat;”

97. Art. 270 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1) Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderi civile contractuale, pentru pagubele materiale şi morale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.

(2) Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.

(3) În situaţia în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina şi în legătură cu munca sa va putea solicita salariatului printr-o notă de constatare şi evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicări.”

98. La art. 276 alin. (1) lit. e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) primirea la muncă a până la 3 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei;”

99. La art. 276 alin. (1) după lit. e) se introduce o literă nouă lit. e¹) care va avea următorul cuprins:

„e¹) prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă, cu amendă de la 500 la 1.000 de lei;”

100. La art. 276 alin. (1) după lit. k) se introduc lit. l), m), n) şi o) cu următorul cuprins:

„l) încălcarea de către angajator a obligaţiei prevăzute la art. 116, cu amendă de la 1.500 la 3.000 lei.

m) nerespectarea prevederilor legale privind înregistrarea de către angajator a demisiei, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

n) încălcarea de către agentul de muncă temporară a obligaţiei prevăzute la art.100¹, cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei, pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 de lei.”

o) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (3) cu amendă de la 1.500 la 2.000 lei”

101. Art. 280 se introduce şi va avea următorul cuprins:

„(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă penală fapta persoanei care în mod repetat stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut de lege.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi infracţiunea constând în refuzul repetat al unei persoane de a permite, potrivit legii, accesul inspectorilor de muncă în oricare dintre spaţiile unităţii sau de a pune la dispoziţia acestora documentele solicitate, potrivit legii.

(3) Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 1 la 2 ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de 3 persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă.

(4) Răspunderea penală, în condiţiile alin. (1) – (3) revine, după caz, directorului, directorului executiv, administratorului, reprezentantului legal al angajatorului, respectiv altei persoane împuternicite de către angajator, angajatorului-persoană fizică ori reprezentantului legal sau altei persoane împuternicite de către angajatorul-persoană fizică.”

102. Art. 290 abrogă.

103. Art. 293 se abrogă.

104. După art. 293 se introduce un art. nou art. 293¹ care va avea următorul cuprins:

„Pierderea carnetelor de muncă emise în temeiul Decretului nr. 92 din 16 aprilie 1976 privind carnetul de muncă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.”

105. Art. 294 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„În sensul prezentului cod, funcţiile de conducere sunt cele definite prin lege sau prin reglementări interne ale angajatorului.”

106. Se introduc două articole noi, art. 299 şi art. 300 care vor avea următorul cuprins:

Art. 299 Contractele colective de muncă precum şi actele adiţionale negociate la orice nivel, de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la 31 decembrie 2011 nu pot fi încheiate pentru termene ce depăşesc data de 31 decembrie 2011.

Art. 300 Prezenta lege transpune parţial Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru şi Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară.

Art. II

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

„- art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 23 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.184 din 19 mai 1998.

- ultima liniuţă de la alin. (2) al art. 298.”

Art. IIILegea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea educatiei- portofoliul educational

admin — Fri, 14 Jan 2011 15:52:28 +0000

Portofoliul educaţional reprezintă cartea de identitate educaţională a elevului şi este elementul central al evaluării învăţării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare (art. 73).

Ce conţine portofoliul educaţional

Portofoliul educaţional va conţine o serie de documente, după cum urmează (art. 73 – 77 din lege):

- La finalul clasei pregătitoare:

un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare ale elevului, întocmit de către cadrul didactic.

- La finalul clasei a II-a:

rezultatele evaluării competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică. Pe baza acestor rezultate, cadrul didactic va elabora planuri individualizate de învăţare pentru fiecare elev în parte, care se comunică şi părinţilor;

planul individualizat de învăţare.

- La finalul clasei a VI-a:

rezultatele evaluării elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe;

planul individualizat de învăţare elaborat de cadrele didactice, în urma analizei rezultatelor evaluării.

- La finalul clasei a IX-a:

rezultatele evaluării naţionale a elevilor, prin 5 probe (şase pentru cei care învaţă în limba maternă):

1. o probă scrisă la limba şi literatura română;
2. o probă scrisă la limba maternă;
3. o probă scrisă transdisciplinară Ia matematică şi ştiinţe;
4. o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională;
5. o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului;
6. o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.

planul individualizat de învăţare, elaborat pe baza rezultatelor obţinute în cadrul evaluării naţionale;

diploma de absolvire a învăţământului gimnazial;

foaia matricolă.

- La finalul clasei a XII-a:

diploma de absolvire a învăţământului liceal;

foaia matricolă.

De asemenea, portofoliul educaţional va cuprinde şi:

diplomele obţinute în urma participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte;

produsele sau rezultatele ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale.

La ce foloseşte portofoliul educaţional?

Portofoliul educaţional este foarte important deoarece pe baza lui se realizează admiterea la liceu sau la şcoala profesională.

Procedura este următoarea:
a) în cazul în care numărul de candidaţi este mai mic decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educaţional al elevului;

b) în cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se face luând în calcul: – în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a IX-a şi- în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ.c) în cazul mediilor egale, diferenţierea se face pe baza portofoliului educaţional al elevului.

Pentru a consulta Legea educaţiei naţionale, descărcaţi fişierul ataşat la ştirea Legea educaţiei – când intră în vigoare cele mai importante prevederi.

Proiectul Codului Muncii e dezbatut pana pe 20 decembrie pe site-ul Ministerului Muncii

admin — Sat, 11 Dec 2010 10:00:56 +0000

Reprezentanţii Minsterului Muncii au lansat proiectul de modificare a Codului în dezbatere publică. Sindicatele şi o mare parte a confederaţiilor patronale spun că legea nu trebuie modificată în acest moment, întrucât nu este o prioritate. În plus, noile prevederi nu sunt în favoarea angajatului.
Proiectul aduce noutăţi. De exemplu, perioade de probă mai mari. Până acum acestea erau de cel mult 30 de zile pentru funcţiile de execuţie şi 90 de zile pentru cele de conducere. Chiar dacă îşi dă demisia angajatul nu va scăpa atat de uşor. Dacă acum preavizul este de maximum 15 zile pentru functii de executie si 30 pt cele de conducere, in noua legislaţie angajatul trebuie să stea în preaviz 20 de zile, respectiv 40. Lucrătoare, nu calendaristice.
Noul cod dă posibilitatea patronilor să ţină mai mult timp angajaţii cu contracte pe perioadă determinată. Termenul a fost prelungit de la 2 la 3 ani şi poate fi reînnoit de mai multe ori. Şi concedierile vor fi făcute mult mai simplu, de fapt o parte dintre patroni se plîng ca in acest moment legislatia este atat de rigida incat nici angajatii lenesi nu pot fi dati afara.

Potrivit specialiştilor în resurse umane, angajaţii petrec, în medie, nouă ore la muncă. Foarte mulţi, dacă nu pot să-şi ia acasă dosarele, vin şi în week-end pentru a-şi termina treaba. Evident, este vorba despre ramurile industriale unde există activitate intensă. Cum ar fi cel al IT-ului, consultanţei sau energiei.

Sunt şi foarte mulţi care, chiar dacă îşi doresc să muncească mai mult, nu au ce. Spre exemplu, domeniul serviciilor, care înregistrează scăderi importante. Una peste alta, niciun angajat nu-şi doreşte să vină duminica la muncă. Doar sâmbăta… dacă e plătită.

Modificarile din proiectul Legii educatiei, in noua forma, rediscutata in Parlament

admin — Wed, 10 Nov 2010 16:40:29 +0000

Învăţământ obligatoriu de 12 ani, calificative în loc de note la unele materii până în clasa a 12-a, bacalaureat obligatoriu din istorie pentru elevii de la profilul uman, iar durata studiilor liceale să fie de patru ani indiferent de profil. Sunt doar câteva dintre modificările aduse de membrii Comisiei de învăţământ proiectului Legii educaţiei.

in textul modificat învăţământul obligatoriu este de 12 ani şi cuprinde: grupa mare pregătitoare, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi, în alternativă, primii doi ani ai învăţământului liceal sau învăţământul profesional.

dacă în proiectul de lege era prevăzut ca doar elevii din clasele I-IV să primească calificative, membrii comisiei au decis ca şi elevii de la gimnaziu şi liceu să fie recompensaţi tot cu calificative la educaţie fizică şi sport, religie, muzică şi desen.

Elevii vor face 4 ani de liceu indiferent dacă studiază la filiera teoretică, vocaţională sau tehnologică, potrivit modificărilor aduse de membrii comisiei. Proiectul de lege prevedea ca elevii de la filiera teoretică ar fi trebuit să facă doar trei ani de liceu.

bacalaureatul: elevii de liceu de la profilul umanist din filiera teoretică, respectiv profilele pedagogic, teologic, artistic şi sportiv din filiera vocaţională nu vor putea alege între istorie şi geografie la una dintre cele două probe scrise, diferenţiate în funcţie de profil, ci vor da obligatoriu istorie. In proiectul de lege elevii puteau alege între istorie şi geografie.

cercetarea ştiinţifică: dacă în proiect era prevăzut un procent de 1% pentru cercetare, din produsul intern brut, membrii comisiei au căzut de acord că cercetarea are nevoie de 3% din produsul intern brut din care 1% de la bugetul de stat, iar 2% din resurse private.

documentelor eliberate de instituţiile de învăţământ elevii pot cere traduceri oficiale însă doar contra cost. În proiectul de lege nu era prevăzută nicio taxă.

Din articolele dezbătute unele vor fi rediscutate de comisie, printre acestea şi articole care vizează elevii care studiază în limba minorităţilor naţionale.
Comisia pentru educaţie din Senat are la dispoziţie două săptămâni să dea un verdict în cazul Legii educaţiei. Termenul a fost stabilit de reprezentanţii UDMR care ameninţă cu ieşirea de la guvernare.

Utile pentru bac 2011

admin — Sat, 06 Nov 2010 10:51:59 +0000

Potrivit calendarului pentru examenul de bacalaureat din 2011, în perioada 23-27 mai 2011 are loc înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen.
Cursurile pentru clasa a XII-a şi, respectiv, a XIII-a se vor încheia în 2011 în 27 mai, iar probele orale de evaluare nu vor mai avea loc în timpul anului şcolar, ci după finalizarea cursurilor, adică la începutul lunii iunie.
Astfel, în perioada 6-8 iunie va avea loc evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în intervalul 8-10 iunie va fi evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, în 13-17 iunie – evaluarea competenţelor digitale şi în 20-23 iunie – evaluarea competenţelor lingvistice într-o limba de circulaţie internaţională.
În 27 iunie va avea loc prima probă scrisă, la Limba şi literatura româna, urmată în 28 iunie de cea la Limba şi literatura maternă, în 29 iunie va fi proba obligatorie a profilului şi în 1 iulie – proba la alegere a profilului şi specializării.

Au aparut primele modele de subiecte pentru bac 2011

admin — Mon, 01 Nov 2010 16:23:31 +0000

Au aparut primele modele de subiecte pentru examenul de bacalaureat 2011, respectiv cele pentru evaluarea naţională, au fost publicate pe internet, cu rol orientativ, anunţă Ministerul Educaţiei. Modelele de subiecte pentru examenele naţionale din 2011, postate pe internet :

Model de subiect la Limba şi Literatura Română

Modelele de subiecte pentru toate tipurile de probe, care pot fi consultate pe site-ul http://subiecte2011.edu.ro, sunt însoţite de precizări privind scopul evaluării, statutul disciplinei, structura subiectelor, competenţele de evaluat şi detalii privind evaluarea, inclusiv baremele de evaluare şi de notare.

Pentru proba scrisă de limba şi literatura română din cadrul bacalaureatului, de pildă, este prezentat ca model un subiect la care, printre altele, elevii trebuie să scrie un text de tip argumentativ de 15-30 de rânduri despre iubire, pornind de la ideile sugerate de afirmaţia “Suntem ceea ce iubim”, a lui lui Nichita Stănescu, şi să redacteze un eseu de două-trei pagini în care să prezinte viziunea despre lume reflectată într-una din nuvelele studiate, din creaţia lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale sau Ioan Slavici.

“Precizăm că modelele de subiecte sunt orientative şi au ca scop familiarizarea elevilor şi a profesorilor cu tipul de subiecte, gradul de specificitate al acestora în funcţie de tipul programei, precum şi cu nivelul de dificultate al subiectelor pentru examene naţionale din anul 2011″, spun reprezentanţii ministerului.

Publicarea acestor modele de subiecte a fost făcută în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011 şi cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat din 2011.

Date utile pentru bac 2011

admin — Tue, 14 Sep 2010 17:10:57 +0000

E putin cam devreme pentru date legate de bacalaureatul din 2011 dar stiu ca sunt multi elevi, si nu numai, interesati de datele legate de probe, calendar, desfasurare a bacului.

http://www.ebacalaureat.ro/bac/bac2011/Anexa_1_LISTA_DISCIPLINELOR_2011.pdf

Examenul national de bacalaureat 2011 consta în sustinerea urmatoarelor probe:
A. proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala în limba româna;

B. proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala în limba materna, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limba a minoritatilor nationale.

C. proba de evaluare a competentelor lingvistice într-o limba de circulatie internationala studiata pe parcursul învatamântului liceal.

D. proba de evaluare a competentelor digitale.

E. probe scrise de evaluare a competentelor formate pe durata învatamântului liceal, dupa cum urmeaza:

a) Proba scrisa la limba si literatura româna – proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile;

b) Proba scrisa la limba si literatura materna – proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile, care au urmat studiile liceale într-o limba a minoritatilor nationale;

c) O proba scrisa, diferentiata în functie de filiera, profil si specializare, dupa cum urmeaza:
(i) matematica – pentru profilul real din filiera teoretica, pentru toate profilurile din filiera tehnologica si pentru profilul militar si profilul pedagogic – specializarea învatatori-educatoare, din filiera vocationala;

(ii) istorie – pentru profilul umanist din filiera teoretica si pentru toate profilurile si specializarile din filiera vocationala, cu exceptia celor mentionate la punctul c) (i);

d) O proba scrisa la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul si specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse în urmatoarele doua grupe:

(i) fizica, chimie, biologie sau informatica – pentru profilul real din filiera teoretica, pentru profilul tehnic si profilul resurse naturale si protectia mediului din filiera tehnologica si pentru profilul militar din filiera vocationala;

(ii) geografie, filosofie, logica si argumentare, economie, psihologie si, dupa caz, sociologie - pentru profilul umanist din filiera teoretica, pentru profilul servicii din filiera tehnologica si pentru toate
profilurile si specializarile din filiera vocationala, cu exceptia celui mentionat la punctul d) (i).
http://www.ebacalaureat.ro/bac/bac2011/Anexa_1_CALENDARUL_bac_2011_site.pdf

http://www.ebacalaureat.ro/bac/bac2011/Anexa_2_Metodologia_bacalaureat_2011.pdf

Date utile pentru admiterea la facultatea

admin — Thu, 27 May 2010 17:12:17 +0000

Pentru a fi bine informati si a nu va fi lasat dusi de val, trebuie sa va informati din timp legat de detaliile de admitere, de actele necesare, de datele de sinscriere ori sustinere a probelor de examen etc.

Perioada examenelor pentru probele din cadrul admiterii trebuie aflata de pe site-ul facultăţii sau de la secretariat. Este indicat, înainte de alegerea facultăţii, să accesaţi site-ul acesteia şi să faceţi o vizită la sediu pentru a vedea dotările, starea laboratoarelor şi a bibliotecii, căminele studenţeşti.
Admiterea exclusiv pe bază de dosar nu mai este de mult un atribut al universităţilor private. În foarte multe facultăţi de stat nu mai există examen, chiar dacă mulţi rectori şi-au exprimat în ultimul timp intenţia de reluare a acestora. În acest an, spre exemplu, s-a reintrodus admiterea la Facultatea de Drept a Universităţii din Craiova.

Agenţia Română de Evaluare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) a validat programe de studii şi universităţi calificându-le, în funcţie de calitate, cu: „grad ridicat de încredere”, „grad de încredere limitat”, „încredere” şi „lipsă încredere”. Spre exemplu, conform ARACIS, Universităţile Artifex, din Bucureşti, Danubius, din Galaţi, şi „Mihail Kogălniceanu”, din Iaşi, au fost cotate ca având „încredere limitată”.
La acelaşi nivel se află şi o serie de programe de studiu: Drept, din cadrul Universităţii Bioterra, din Bucureşti, Comunicare şi Relaţii Publice, din cadrul Politehnicii Timişoara. În categoria celor ce au primit calificativul „neîncredere” se află Economie şi Afaceri Internaţionale, de la Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”, din Bucureşti.
La polul opus se găsesc universităţi care au primit calificativul „grad ridicat de încredere”, precum Academia Tehnică Militară, din Bucureşti, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, din Bucureşti, Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureş.
Pentru a vedea calificativul specializării pe care doriţi să o studiaţi accesaţi site-ul ARACIS: www.aracis. ro, secţiunea „Rezultate evaluări”. Calificativele au fost acordate urmărind standarde precum calitatea profesorilor, dotările şi indicatorii de performanţă.

Majoritatea facultăţilor percep, în 2010, aceleaşi taxe de studiu ca şi anul trecut, indiferent că este vorba de învăţământul de stat sau de cel privat. Există, însă, excepţii, unele facultăţi ajungând chiar să-şi dubleze taxele. Campioane la capitolul taxe mari şi foarte mari sunt o parte din facultăţile de Film şi cele de Arte.
Spre exemplu, la Facultatea de Film, de la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, taxa anuală este de 20.000 de lei.
La Universitatea de Vest din Timişoara, la Interpretare Muzicală şi Artele spectacolului, ambele în cadrul Universităţii de Muzică, plata pentru un an de studiu este de 10.000 de lei.
O creştere spectaculoasă a taxei de studiu s-a întregistrat la Târgu-Mureş, pentru Facultatea de Medicină, cea de Farmacie şi cea de Medicină Dentară, unde taxa pentru un an de studiu este de 8.000 de lei, adică de două ori mai mult faţă de anul trecut.
Majorări s-au făcut, de asemenea, la Universitatea „Lucian Blaga”, din Sibiu, unde taxele au crescut cu circa 300 de lei pentru fiecare facultate. O creştere mai mare în această universitate s-a înregistrat la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, unde taxa este de 2.100 de lei, cu 500 de lei mai mult faţă de anul trecut.

Acte necesare la admitere
La întocmirea dosarului pentru admitere sunt necesare următoarele documente:

diploma de Bacalaureat (în original sau copie legalizată; se acceptă şi adeverinţă, în cazul în care liceele nu au eliberat încă diplomele);
foaie matricolă (acolo unde admiterea se face pe baza mediilor din liceu);
certificat de naştere (copie legalizată);
adeverinţă medicală tip;
fotografii tip buletin;
copie după buletin;
certificat de căsătorie în copie legalizată (dacă e cazul);
chitanţa care atestă plata taxei de înscriere.

Absolvenţii de liceu care se înscriu la Teologie mai trebuie să pună la dosar certificatul de botez şi acordul scris al Arhiepiscopiei sau Episcopiei de care aparţin. Fiecare facultate poate avea cerinţe suplimentare, aşa că este indicat să consultaţi siteul instituţiei sau să sunaţi la secretariatul facultăţii înainte de înscriere.