Proiectul de lege ce prevedea obligativitatea uniformei la cls I-VIII a picat in Senat, insumand 91 de voturi impotriva, 4 pentru si 4 abtineri. Initiativa avea ca scop desfiintarea vizibilelor diferente sociale din scoli.

Uniformele urmau să aibă un tipar unic – sacou/vestă, cămaşă cu mânecă lungă/scurtă, pantalon/fustă, cravată/eşarfă, ecuson – asupra căruia unităţile de învăţământ puteau decide în privinţa detaliilor: culoare sau model.

Obligativitatea uniformelor este in totala contradictie cu principiile Legii Educatiei Nationale care are niste articole foarte clare despre drepturile copiilor :
Art. 2. — (1) Legea are ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive, capacități volitive și capacități ACTIONALE, cunoștințe fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate……..
(3) Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a INDIVIDUALITATII umane, în formarea PERSONALITATII AUTONOME și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea șI dezvoltarea PERSONALA, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii…………
Art.3
“c) principiul relevanței — în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare PERSONALA și social- economice;”……..
“n) principiul LIBERTATII DE GANDIRE și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice;”………
“u) PRINCIPIUL RESPECTARII DREPTULUI LA OPINIE AL ELEVULUI/ STUDENTULUI CA BENEFICIAR DIRECT AL SISTEMULUI DE INVATAMANT

Asadar, studentii au dreptul de a fi informati in primele saptamani ale anului universitar despre programa analitica, modalitatea si perioada de evaluare, lucrarile practice din timpul semestrului etc. De asemenea studentul are dreptul de a i se pune la dispozitie cursul gratuit in format electronic sau fizic sau orice material didactic necesar bunei desfasurari.

Evaluarea profesorilor de catre studenti este obligatorie potrivit noii legi a educatiei, rezultatele acestei evaluari fiind facute publice pe site-ul fiecarei universitati.

Din totalul de  557 de posturi titularizabile, dintre care 343 pentru educatoare, 44 pentru învăţătoare, 13 pentru Limba franceză, 12 pentru Limba engleză, 10 pentru Educaţie fizică, 19 pentru învăţământul special, patru pentru Religie, trei pentru Matematică, două pentru Istorie, câte unul pentru Limba română, Informatică, Geografie şi Educaţie muzicală şi niciun loc pentru catedrele de Fizică şi Chimie.

Concurenţa este foarte mare pentru catedrele de Limba şi literatura română, unde sunt 221 de candidaţi pe un loc, Limba engleză – 204 candidaţi pe 12 locuri, Matematică – 184 de candidaţi pe trei locuri, Educaţie fizică – 181 de candidaţi pe 10 locuri, Geografie – 142 de candidaţi pe un loc, Religie – 122 de candidaţi pentru patru locuri, Limba franceză – 103 candidaţi pe 13 locuri şi Informatică – 46 de candidaţi pe un loc. De asemenea, 504 candidaţi vor concura pentru cele 343 de posturi de educatoare, iar 223 pentru cele 44 posturi de învăţătoare, potrivit datelor centralizate de ISMB.

Candidaţii care vor obţine medii peste 7 sunt titularizabili chiar dacă la momentul promovării concursului nu există catedre libere. Ei vor putea ocupa un post la repartizarea publică.

Cei care au promovat concursul cu medii peste 7 şi nu găsesc o catedră în specialitatea pentru care au concurat vor putea ocupa un post de suplinitor până la eliberarea unei catedre. Pentru concursul din 13 iulie au fost desemnate şase centre, câte unul în fiecare sector.

“Toate cele şase centre au camere de supraveghere”, a anunţat ISMB.

Lucrarea scrisă se desfăşoară în 13 iulie, începând cu ora 10.00. Candidaţii vor fi prezenţi în sala de concurs cel mai devreme la ora 8.00 şi cel mai târziu la ora 9.00, înainte de a fi deschis plicul cu subiecte.

După primirea subiectelor de concurs de către candidaţi, durata de redactare a lucrărilor este de patru ore, timp ce nu poate fi depăşit.

În martie 2011, 3.274 de suplinitori care au promovat concursul din vara anului precedent au fost titularizaţi.

“Este pentru prima dată când consiliile de administraţie au fost puse în faţa exercitării autonomiei în procesul de selecţie a resursei umane. Prevederile articolului 253 din Legea educaţiei naţionale consolidează în acest fel relaţia cadru didactic – şcoală. În loc de 3.500 de cadre didactice date afară din sistem, aşa cum clamau unii, astăzi avem cu 3.274 mai mulţi titulari în învăţământul preuniversitar. Calitatea acestora nu poate fi pusă la îndoială, întrucât temeiul titularizării îl constituie rezultatul obţinut la examenul naţional de titularizare”, declara, în 15 martie, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Oana Badea.

Ioan Oltean a anunţat, vineri, că Guvernul şi-ar putea asuma răspunderea pe actul normativ care vizează reorganizarea administrativ-teritorială a României în opt judeţe, precizând că se doreşte ca alegerile locale din 2012 să aibă loc în baza noii legi.

“Dorinţa noastră este ca viitoarele alegeri care vor avea loc în iunie 2012 să se realizeze pe noua formulă administrativ teritorială. Când spun «noi» mă refer la PDL şi la actuala majoritate. Vom încerca să adoptăm legea prin angajarea răspunderii Guvernului pe act normativ”, a spus Oltean.

Întrebat dacă este luată deja o decizie în acest sens, Oltean a răspuns că este încă la faza de discuţie. “Nu e hotărâre unanim luată. E la faza de discuţie, aceea de a încerca să adoptăm până la sfârşitul acestei luni proiectul de lege care vizează modificarea legii de împărţire administrativ-teritorială prin angajarea răspunderii de către Guvern. Eu cred că nu există elemente care să conducă spre blocarea iniţiativei actualei majorităţi, dar atât timp cât nu suntem în faza unei hotărâri finale putem pune şi o asemenea idee în discuţie”, a spus el.

Portofoliul educaţional reprezintă o evaluare mult mai cuprinzătoare a cunoştiinţelor şi capacităţii elevului. Notele departajează sec elevii, portofoliul îi va reprezenta mult mai nuanţat, fară a-i plasa neapărat în competiţie.

Portofoliul educaţional va cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării comptetenţelor dobândite în contexte de învăţare formale, non-formale şi informale.

Acest portofoliu va fi ca o carte de vizită pentru copil. Din el se va putea afla parcursul educaţional, înclinaţiile copilului sau performanţele lui deosebite. Astfel, părinţii vor avea o imagine de ansamblu despre nivelul copilului, nivelul clasei şi gradul de exigenţă a profesorului.

http://www.calificativ.ro/Model_portofoliu_educational-a25516.html

Toti absolventii formelor de invatamant gimnazial vor putea urma invatamantul liceal sau profesional in conditii de gratuitate. Liceele au autonomie in stabilirea criteriilor de departajare a elevilor la admitere, acolo unde numarul de inscrisi depaseste numarul de locuri, in baza unei metodologii cadru elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

Admiterea la liceu se va realiza dupa urmatoarea procedura:
1. in cazul in care numarul de candidati nu depaseste numarul locurilor oferite de liceu, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educational al elevului;
2. in cazul in care numarul de candidati este mai mare decat numarul locurilor oferite de liceu, admiterea se face luand in calcul, in proportie de 70% portofoliul educational al elevului (media de absolvire a invatamantului obligatoriu si media la probele de la evaluarea nationala de la sfarsitul clasei a IX-a) si in proportie de 30% nota obtinuta la disciplina de admitere stabilita de liceu.

In cazul mediilor egale, diferentierea se face pe baza portofoliului educational al elevului. Metodologia cadru de organizare si desfasurare a admiterii in clasa a X-a va fi elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si va fi data publicitatii, pentru fiecare generatie, cel mai tarziu la inceputul clasei a VIII-a.

Unitatile de invatamant liceal care solicita organizarea probei suplimentare de admitere, au obligatia de a anunta public disciplinele la care se sustine proba, programele si procedurile de organizare ale acesteia pana, cel mai tarziu, la inceputul clasei a VIII-a.

]]> http://www.salvatdeclopotel.com/educatie/portofoliul-educational.html/feed 0 http://www.salvatdeclopotel.com/educatie/competitia-din-universitati-va-duce-la-disparitia-sau-comasarea-unora.html http://www.salvatdeclopotel.com/educatie/competitia-din-universitati-va-duce-la-disparitia-sau-comasarea-unora.html#comments Sat, 26 Mar 2011 14:12:10 +0000 admin http://www.salvatdeclopotel.com/?p=2268

Legea Educaţiei împarte universităţile în trei tipuri. Cele axate pe educaţie, care vor avea doar programe de licenţă, universităţi cu licenţă şi master, iar cele mai bune vor avea şi doctorat, bazate pe cercetare avansată. Această clasificare îi va ajuta pe studenţii să aleagă universitatea care li se potriveşte, în funcţie de performanţele obţinute.

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, spune că universiţăţile mai mici vor avea cel mult programe de licenţă. Iar dacă nu vor face faţă competiţiei se vor comasa sau chiar dispărea. Timp de 30 de zile noua metodologie de evaluare a universităţilor va fi în dezbatere publică. Clasificarea o va face de către Guvernul României împreună cu o autoritate de învăţământ străină.

Comparativ cu 1989, când în sistemul de învăţământ superior existau 46 de universităţi publice, dintre care un număr mare de institute tehnologice de profil (minier, petrolier, mecanic), în care erau înscrişi 164.507 studenţi se poate vedea că numărul studenţilor a crescut de aproape patru ori , iar al universităţilor (de stat şi particulare) a ajuns la 119.Creşterea numărului de studenţi sau univerităţi nu a mers proporţional cu extinderea numărului de locuri în cămine. astfel că în fiecare an, zeci de mii de studenţi trebuie să-şi caute un loc de cazare. Acestă situaţie nu este o particularitate a României, întrucât nici sistemele occidentale, cum ar fi cel francez de exemplu, nu oferă locuri de cazare tuturor studenţilor.

Taxele universitare, situatia financiara proasta, starea caminelor si cantinelor studentesti reprezinta cele mai mari probleme ale studentilor din Romania. Datele au fost aflate prin intermediul celui mai amplu sondaj de opinie realizat de catre Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania.

Majoritatea studenţilor din universităţile de stat şi private din România, respectiv 70%, sunt înscrişi la programele cu taxă. Situaţia stătea invers în urmă cu zece ani, când mai bine de două treimi dintre studenţi învăţau pe locurile bugetate.

În pofida creşterii spectaculoase din ultimii zece ani, România se situează pe ultimile locuri din UE la rata de înscriere a tinerilor în instituţiile de învăţământ superior, cauza fiind numărul mare de români cu venituri mici şi din mediul rural. Astfel, 43% dintre tinerii care provin din familii cu venituri mari au absolvit facultatea, faţă de maximum 5% dintre cei săraci. La fel, 27% din populaţia urbană cu vârste cuprinse între 25 şi 29 de ani are studii superioare, faţă de 4% din populaţia rurală.

“Pentru profilul real, tehnologic, militar se mai susţin două examene, obligatoriu matematica şi, la alegere, din fizică, biologie, chimie, informatică. La uman, tehnologie, sportiv, artistic se da obligatoriu istorie, şi, la alegere, geografie, economie, filozofie, logică, sociologie, pedagogie”, a declarat Ecaterina Andronescu.

Se vor mai da probe pentru evaluarea competenţelor la limba română, la limba maternă alta la competenţe digitale şi alta la o limbă străină.

Cât despre examenul care cuprinde întrebări din mai multe discipline s-a ajuns la o  hotărâre după ce membrii comisiei de învăţământ au dezbătut această problemă. Membrii comisiei au hotărât că ar fi complicat să existe o astfel de probă şi unii ziceau că poate ar trebui schimbate manualele în acest sens.

Spre linistea cadrelor didactice, titalarizarea ramane valabila pentru cei ce a obtinut postul prin examen national, nemai disparand odata cu restrangerea sau disparitia postului.

Religia se va studia norma, nu mai este materie optionala, pana in clasa a XII-a. In scolile in care se preda in limba maghiara, istoria si geografia se vor preda in limba romana.

La bacalaureat se va da o singura limba straina si nu 2 asa cum vehicula vechea formula a legii. Bacalaureatul nu va avea competente formale, proba fiind mai exigenta si fiind posibila picarea elevilor slab pregatiti.

De asemenea, parintii ce nu-si vor trimite copii la scoala vor fi sanctionati cu o suma cuprinsa intre 1 si 5 salarii medii pe economie. Se va interzice ocuparea unor functii de conducere in cadrul invatamantului universitar pe criteriul nepotismului.

Sa vedem ce forma finala va avea legea si daca va trece de dezbateri… in ce mod se va aplica.

Momentan, posturilesunt blocate, foarte putine materii avand catedre libere pentru sustinerea concursului. Majoritatea poasturilor au fost ocupate la etapa de pretransfer, acesta fiind ultimul an in care educatorii si invatatorii cu studii superioare puteau trece pe un post gimnazial sau liceal. Pacat, sunt asa multi oameni incompetenti ori slabi pregatiti, cum va imaginati predarea sustinuta de o educatoare l o clasa de liceu? Daca  a terminat intre timp o facultate, la ID in genere, asta spune ca este pregatita profesional si mai ales psihic contactului cu elevii nostri de liceu?

Principalele nemultumiri ale profesorilor sunt prevederile proiectului Legii Educatiei, aflat inca in discutii, mai precis desfiintarea titularizarilor si desemnarea pe viitor a profesorilor de catre conducerea scolilor, schimbarea potrivit careia clasa a IX-a sa treaca la liceu(asta insemnand spatiu si un alt numar de profesori la nivel gimnazial, de care nu sispun scolile), si nu in ultimul rans prevederile salariale.

Datorita  cauza grevei profesorilor, aproape 5.000 de elevi de clasa a XII-a nu au putut susţine astăzi prima probă a bacalaureatului, cea de competenţe digitale.

Reprezentanţii unor organizaţii studenţeşti au anunţat, la rândul lor, că sunt solidari cu profesorii şi că vor încerca să-şi convingă colegii să nu intre nici ei la ore astăzi. Studenţii protestează în faţa Universităţii de Drept, din Capitală.

De subliniat ca nu toate cadrele didactice au ales sa intre in greva, ceilalti bulversand sistemul dar si modul in care unii elevi au fost la ore, altii nu.

In cazul nerezolvarii niciuneia din cerererile profesorilor, nu se exclude continuarea protestelor ce vor afecta incheierea situatiei scolare si a examenelor.

]]> http://www.salvatdeclopotel.com/educatie-si-cultura/greva-profesorilor.html/feed 0 http://www.salvatdeclopotel.com/bac-2010/minoritatile-vor-invata-limba-romana-ca-pe-o-limba-straina.html http://www.salvatdeclopotel.com/bac-2010/minoritatile-vor-invata-limba-romana-ca-pe-o-limba-straina.html#comments Fri, 16 Apr 2010 11:54:02 +0000 admin http://www.salvatdeclopotel.com/?p=651 Noua Lege a Educaţiei, aflată acum pe masa Parlamentului, prevede, printre altele, ca toate minorităţile naţionale să înveţe limba română ca pe o limbă străină. Inclusiv Istoria şi Geografia României vor fi studiate în limba maternă, după manuale şi programe speciale. Măsurile, deşi considerate fireşti de minorităţi, sunt contestate de unele voci. In Evenimentul Zilei  de azi scrie că noile prevederi ar fi fost special gândite pentru cea mai numeroasă dintre minorităţi: cea maghiară.

“Limba română se va preda după programe şi manuale speciale, iar evaluările se vor face tot în baza acestor programe. În plus, în funcţie de specificul zonei, finanţarea pe cap de elev se va face cu un coeficient sporit pentru minorităţi” a explicat secretarul de stat pentru învăţământul minorităţilor, Kiraly Andras, citat de Evenimentul Zilei.

Ştefan cel mare sau Mircea cel Bătrân nu vor fi traduşi în manualele minorităţilor. În schimb, elevii claselor I-IV îşi vor primi calificativele în limba maternă. Există voci care susţin însă că toate aceste măsuri au fost special concepute pentru minoritatea maghiarilor.

Guvernanţii se apără. “Nu trebuie să se considere că am dat mai multă libertate minorităţilor, deoarece libertatea este una şi aceeaşi pentru toată lumea, indiferent de etnie”, a mai declarat Kiraly Andras pentru sursa citată.

Profesorii din zonele cu populaţie exclusiv minoritară consideră fireşti aceste prevederi şi spun că numai aşa elevii altor etnii vor învăţa mai bine limba română.