Salvat de clopotel » guvern

“Coşul de solidaritate” pt pensionari

admin — Wed, 21 Sep 2011 17:48:07 +0000

Proiectul “Coşul de solidaritate” pt pensionari a fost aprobat de guvern. Ce poate fi cumparat in cadrul acestui cos? Alimente cu termen mare de valabilitate precum zahar, faina, malai, ulei, orez. Modul in care pot fi achizitionate aceste produse sunt stabilite la nivelul fiecarui consiliu judetean dar si in Bucuresti. T. Basescu considerase proiectul, unul populist dand exemplu infiintarea de catre PSD a magazinelor economat. Sa nu uitam insa ca multe din produsele din economat depasesc cu mult pretul acelorasi produse din centre comerciale obisnuite!

Guvernul Boc isi asuma responsabilitate pe tot si toate…. initiativele legislative

admin — Fri, 10 Jun 2011 15:15:05 +0000

Mai intai Legea Educatiei, apoi Legea salarizarii unice, Codul Muncii, deci multe legi pe care Parlamentul nu le-a admis insa puterea fara margini a guvernului a pus in aplicare toate aceste proiecte de lege. Ce urmeaza? Asumarea raspunderii pe reorganizarea teritorială a României. Capitalele noilor judeţe, conform proiectului de reorganizare administrativ-teritorială a României vor fi Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Craiova, Constanţa, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti, a declarat, vineri, secretarul general al PDL, deputatul Ioan Oltean.

Ioan Oltean a anunţat, vineri, că Guvernul şi-ar putea asuma răspunderea pe actul normativ care vizează reorganizarea administrativ-teritorială a României în opt judeţe, precizând că se doreşte ca alegerile locale din 2012 să aibă loc în baza noii legi.

“Dorinţa noastră este ca viitoarele alegeri care vor avea loc în iunie 2012 să se realizeze pe noua formulă administrativ teritorială. Când spun «noi» mă refer la PDL şi la actuala majoritate. Vom încerca să adoptăm legea prin angajarea răspunderii Guvernului pe act normativ”, a spus Oltean.

Întrebat dacă este luată deja o decizie în acest sens, Oltean a răspuns că este încă la faza de discuţie. “Nu e hotărâre unanim luată. E la faza de discuţie, aceea de a încerca să adoptăm până la sfârşitul acestei luni proiectul de lege care vizează modificarea legii de împărţire administrativ-teritorială prin angajarea răspunderii de către Guvern. Eu cred că nu există elemente care să conducă spre blocarea iniţiativei actualei majorităţi, dar atât timp cât nu suntem în faza unei hotărâri finale putem pune şi o asemenea idee în discuţie”, a spus el.

Funeriu: deciziile pot fi puse în plată, “aşa cum sunt prevăzute în sentinţe, din 2012 încolo, în mod eşalonat”, momentan platile fiind aceleasi de la inceputul anului

admin — Mon, 04 Apr 2011 16:08:08 +0000

V-am facut-o!! ramaneti cu salariile din primele luni ale anului, indiferent de sentintele judecatoresti irevocabile!

“Este vorba despre o lege de aplicare a Legii salarizării unitare şi legea conţine pentru fiecare funcţie didactică nivelul salarizării şi modul de calcul al salariului. Pentru majoritatea covârşitoare a cadrelor didactice din România, salariile vor fi identice cu cele puse în plată, cu cele din primele luni ale acestui an. Toate cadrele didactice vor avea pentru aceeaşi muncă acelaşi nivel de salarizare”, a spus Funeriu, după şedinţa BPN al PDL.

El a mai spus că sentinţele judecătoreşti “sunt neunitare” la nivelul României, precizând că acest lucru l-a spus procurorul general, care a formulat un recurs în interesul legii.

“Tocmai pentru că respectăm deciziile instanţelor s-a ajuns în situaţiile de la Botoşani şi Suceava, unde s-au dat salariile mărite, consecinţa fiind că în ultima lună a acestui trimestru suma alocată pe acest trimestru nu a fost suficientă, deşi a fost aceeaşi ca în toate judeţele ţării”, a precizat Funeriu.

El a arătat că deciziile pot fi puse în plată, “aşa cum sunt prevăzute în sentinţe, din 2012 încolo, în mod eşalonat”.

“După ce vom avea răspunsul de la ICCJ la recursul procurorului general, vom discuta eşalonarea, deoarece recursul va da o unificare, va da un răspuns indicat sentinţelor pentru toată lumea. Apoi vom vedea cum va fi făcută eşalonarea, în funcţie de modul în care va fi unificarea. Când venim cu o lege, nu va mai fi posibil să existe interpretări, aşa cum au fost în trecut“, a mai spus Daniel Funeriu.

El a menţionat că legea pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea “este, în mare, gata”.

“Sunt stabilite foarte clar grilele de salarizare şi un draft a fost discutat în primă lectură în Guvern, urmând ca finalizarea să se producă astăzi sau mâine. Această lege este stricit pentru anul 2011, este vorba de salariul de încadrare pentru toate funcţiile didactice”, a arătat Funeriu.

Ministrul a mai spus că, după ce va exista decizia ICCJ, se va putea vorbi despre “unificare”.

“După ce avem decizia ICCJ, atunci vom putea discuta modul cum unificăm pentru perioada trecută, pentru toată perioada trecută, unde avem cadre didactice care au pierdut, altele care au câştigat din octombrie 2008 până în decembrie 2009 şi cazuri doar până în martie 2009″, a explicat Daniel Funeriu.

Ministrul Educaţiei a precizat că, în cazul persoanelor care vor da în judecată după ce va exista decizia ICCJ, instanţele se vor raporta la această decizie a ICCJ.

“Opinia procurorul general este că ar trebui să se meargă pe Legea 221 până la data de 31 decembrie 2009, opinia care se desprinde ca opinie majoritară a instanţelor. Când va exista decizia ICCJ vor începe discuţiile pentru unificare pe trecut, pentru că oricine va da în judecată după acea decizie, pentru o anumită perioadă, va trebui să se raporteze la decizia Înaltei Curţi. După decizia ICCJ, pot exista noi procese. Decizia ICCJ este valabilă pentru noile procese de acum înainte”, a explicat Funeriu.

El a mai spus că suma anuală care ar rezulta dacă s-ar aplica Legea 221 ar fi de două miliarde de lei anual, adică de 500 de milioane de euro anual.

Coaliţia a decis, în şedinţa de luni, să mandateze Guvernul să îşi angajeze răspunderea în Parlament pentru proiectul legii care limitează creşterile salariale pentru profesori.

Conditii de suspendare a alocatiei elevilor

admin — Sun, 06 Mar 2011 19:24:47 +0000

Cum multi elevi sunt putini debusolati in privinta numarului absentelor admise potrivit noii legi ce prevede suspendarea alocatiei, postez ceva util mai jos.

Guvernul a aprobat normele de aplicare a legii nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea copilului. Astfel, plata alocatiei se va suspenda in cazul in care copilul are nota 8 la purtare si/sau acumuleaza mai mult de 20 de absente nemotivate.

Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale a pus in dezbatere pe site-ul propriu normele metodolgice aferente Legii nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, iar una dintre prevederile cuprinse in aceste norme este si aceea ca „dreptul la alocatie, respectiv plata acesteia se suspenda in luna urmatoare celei in care se constata ca absentele nejustificate inregistrate de un copil din familia beneficiara depasesc numarul de 20”.
De asemenea, plata alocatiei se mai suspenda si in urmatoarele trei situatii:
- daca pe o perioada de 3 luni consecutive se inregistreaza mandate postale returnate pentru titularul alocatiei familiale pentru copii;
- daca agentia teritoriala constata ca dreptul la alocatie a fost stabilit pe baza unor date eronate privind componenta familiei ori veniturile realizate sau pe parcursul acordarii au intervenit modificari ale acestora;
- pe perioada plasamentului sau plasamentului in regim de urgenta la o familie sau persoana, la asistentul maternal profesionist, sau la un serviciu de tip rezidential, conform legii.

In normele metodologice se mai precizeaza faptul ca „familiile care au in intretinere copii de varsta scolara, beneficiaza de alocatie in conditiile in care copiii frecventeaza fara intrerupere cursurile unei forme de invatamant organizata potrivit legii si nu inregistreaza absente nejustificate in cursul unui semestru care sa conduca la scaderea notei la purtare la 8“.

In cazul in care copilul intrerupe temporar frecventarea cursurilor de invatamant organizate potrivit legii sau repeta anul scolar, acesta nu pierde dreptul la alocatie doar in cazul in care poate dovedi cu certificat medical ca intreruperea a avut loc din motive de sanatate.

Iata proiectul Codului Muncii pe care il va asuma guvernul

admin — Tue, 22 Feb 2011 18:50:09 +0000

Premierul Emil Boc a anunţat că guvernul pe care îl conduce intenţionează să-şi asume răspunderea pe Codul Muncii. Iata proiectul codului:

1. Art. 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.

(2) Anterior începerii activităţii contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.

(3) Angajatorul este obligat ca anterior începerii activităţii să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.

(4) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă şi stagiu de cotizare.”

2. La art. 17 alin. (2) litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) Funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, precum şi fişa postului cu specificarea atribuţiilor postului.”

3. La art. 17 alin. (2) după litera d) se introduce lit. d¹) care va avea următorul cuprins:

„d¹) Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului.”

4. La art. 17 alin. (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(4) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (2) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, într-un termen de 20 zile lucrătoare de la data apariţiei modificării, exclusiv ă ca posibilă din lege.” în situaţiile în care o asemenea modificare rezult

Se simplifică procedura concedierii

5. La art. 21 se introduce un alineat nou, alin. (5) care va avea următorul cuprins:

“(5) Angajatorul poate renuţa unilateral la clauza de neconcurenţă prevăzută în contract, plata indemnizaţiei de neconcurenţă încetând după minim 30 de zile de la notificarea scrisă a angajatorului privind denunţarea acesteia din luna următoare notificării scrise a salariatului privind denunţarea acesteia.”

6. La art. 25 se introduce un alineat nou, care devine alin. (2) cu următorul cuprins:

„(2) Cuantumul prestaţiilor suplimentare în bani sau modalităţile prestaţiilor suplimentare în natureă vor fi specificate în contractul individual de muncă.”

7. La art. 27 alin. (3) se abrogă.

8. La art. 29 alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4)Angajatorul poate cere informaţii în legătură cu persoana care solicită angajarea de la foştii săi angajatori, dar numai cu privire la activităţile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu încunoştiinţarea prealabilă a celui în cauză.”

Perioada de probă se prelungeşte

9. Art. 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice.

(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice.”

(3) Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta numai printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia.”

(4) Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă.

(5) Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, primele şase luni după debutul în profesie se consideră perioadă de stagiu. Fac excepţie acele profesii în care stagiatura este reglementată prin legi speciale. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul va elibera obligatoriu o adeverinţă ce va fi vizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă în a cărui rază teritorială de competenţă acesta îşi are sediul.”

10. La art. 32 alin. (3) se abrogă.

11. Art. 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Perioada în care se pot face angajări succesive de probă pentru acelaşi post este de maximum 12 luni.

Comisia de Supraveghere vrea să oblige fondurile de pensii private să-şi publice în detaliu pe site-uri portofoliile de plasamente, la jumătatea şi la finalul…

Cum se completează Registrul de evidenţă a salariaţilor

12. La art. 34 alin. (3) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) Registrul general de evidenţă a salariaţilor se completează şi se transmite inspectoratului teritorial de muncă în ordinea angajării şi cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaţilor, data angajării, funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, tipul contractului individual de muncă, salariul brut, sporurile şi cuantumul acestora, perioada şi cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, perioada detaşării şi data încetării contractului individual de muncă”.

(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, salariul brut, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate.”

13. La art. 35 alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Orice salariat are dreptul de a desfăşura activitate la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.”

14. La art. 35 alin. (3) se abrogă.

Străinii se pot angaja mai uşor în România

15. Art. 36 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi angajaţi prin contract individual de muncă în baza autorizaţiei de muncă sau a permisului de şedere eliberată/eliberatpotrivit legii.”

16. La art. 39 la alin.(1) se adaugă lit. n) cu următorul cuprins:

„n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.”

17. La art. 39 la alin.(2) se adaugă lit. g) cu următorul cuprins:

„g) alte obligaţii prevăzute de lege sau contractele colective de muncă aplicabile.”

18. La art. 40 alin. (1) lit. b) se modifică şi va avea următorul conţinut:

„b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condiţiile legii;”

19. La art. 40 la alin. (1) se introduce o nouă literă, lit. f) cu următorul cuprins:

„f) să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora.”

20. La art. 44 alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile şi se poate prelungi pe perioade succesive de maxim 60 de zile, numai cu acordul salariatului.

Simplificarea litigiilor de muncă

21. La art. 49 după alin. (4) se introduc două alineate noi, alin. (5) şi (6) cu următorul cuprins:

„(5) De fiecare dată când în timpul perioadei de suspendare a contractului va interveni o cauză de încetare de drept a contractului individual de muncă, cauza de încetare de drept va prevala.

(6) În cazul suspendării contractului individual de muncă se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepţia situaţiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept.”

22. La art. 50 după lit. h se introduce lit. (h¹) care va avea următorul cuprins:

„(h¹) de la data expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei. Dacă în termen de 6 luni salariatul nu şi-a reînnoit avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de muncă încetează de drept.”

23. La art. 52 alin. (1) litera b) se abrogă.

24. La art. 52 alin. (1) lit. d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă în special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare”.

25. La art. 52 alin. (1) se introduce o literă nouă lit. f) cu următorul cuprins:

„f) pe durata suspendării de către autorităţile competente a avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.”

26. La art. 52 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c), dacă se constată nevinovăţia celui în cauză, salariatul îşi reia activitatea anterioară, plătindu-i-se, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului.”

Reducerea programului de lucru

27. La art. 52 după alin. (2) se introduc alineatele (3) respectiv (4) care vor avea următorul cuprins:

„(3) În cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depăşesc 30 zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reduceri programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz.

(4) În cazul în care din motive economice este necesară reducerea sau întreruperea temporară a activităţii, pentru maximum 15 zile lucrătoare consecutive pe an, angajatorul, poate acorda în această perioadă concediu fără plată, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz.”

28. Art. 53 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare a activităţii, salariaţii implicaţi în activitatea redusă sau interruptă, beneficiază de o indemnizaţie, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 52 alin. (3) şi (4).

(2) Pe durata reducerii şi/sau întreruperii temporare prevăzute la alin. (1) salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activităţii.”

29. La art. 56 alin. (1) lit. a), b) şi d) se modifică şi se completează şi vor avea următorul cuprins:

„a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoană fizică, precum şi în cazul a dizolvării angajatorului persoană juridică de la data la care angajatorul şi-a încetat existenţa conform legii.

b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdictţie a salariatului sau a angajatorului persoană fizică.

d) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare;”

30. La art. 60 alin. (1) lit. b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) pe durata suspendării activităţii ca urmare a instituirii carantinei.”

31. La art. 60 alin. 1 lit. g) se abrogă.

32. La art. 60 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizeării judiciare, a falimentului sau dizolvării angajatorului, în condiţiile legii.”

33. La art. 63 alin. 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Concedierea salariatului pentru motivul prevăzut la art. 61 lit. d) poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau în lipsa acestuia prin regulamentul intern.”

34. La art. 69 după alin.(2) se introduce un alineat nou, alin. (21) cu următorul cuprins:

„(21) Criteriile menţionate la alin.(2) lit. d) se aplică pentru departajarea salariaţilor după evaluarea realizării obiectivelor de performanţă.”

Concedierile collective

35. La art. 71¹ alin. (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Inspectoratul teritorial de muncă are obligeţia de a informa în termen de 3 zile lucrătoare angajatorul şi sindicatul sau reprezentanţii salariaţilor, după caz, asupra reducerii sau prelungirii perioadei prevăzute la alin. (1), precum şi despre motivele care au stat la baza acestei decizii.”

36. Art. 72 se modificăşi va avea următorul cuprins:

„(1) Prevederile art. 68-712 nu se aplică salariaţilor din instituţiile şi autorităţile publice.

(2) Prevederile art. 68-712 nu se aplică în cazul contractelor individuale de muncă încheiate pe durată determinată, cu excepţia cazurilor în care aceste concedieri au loc înainte de data expirării acestor contracte.”

37. La art. 73 alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1) Persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) şi d), al art. 65 şi 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 zile lucrătoare.”

38. La art. 78 se introduce un alineat nou, alineatul (3) care va avea următorul cuprins:

„(3) În cazul în care salariatul nu solicită repunerea în situaţia anterioară emiterii actului de concediere, contractul individual de muncă va înceta de drept la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti.”

Înregistrarea demisiei

39. La art. 79 alin. (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă.

(4) Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mare de 20 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv nu poate fi mai mare de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.”

Contractul de muncă pe perioadă determinată

40. La art. 80 alin. (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit, în condiţiile prevăzute la art. 81 şi după expirarea termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect, program sau lucrări.”

41. La art. 80 alin. (4) şi (5) se abrogă.

42. La art. 81 lit. b) şi e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) creşterea şi/sau modificarea temporară a structurii activităţii angajatorului.”

e) în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte sau programe.”

43. La art. 82 alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni.”

44. Art. 84 se abrogă

45. La art. 86 alin. (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Atunci când nu există un salariat cu contract individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată comparabil în aceeaşi unitate, se au în vedere dispoziţiile din contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglementările legale în domeniu.”

Agentul de muncă temporară

46. Art. 87 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) „Munca prin agent de muncă temporară”, este munca prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară şi care este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă.

(2) „Salariatul temporar” este persoana care a încheiat un contract de muncă temporară cu un agent de muncă temporară, în vederea punerii sale la dispoziţia unui utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia din urmă.

(3) „Agentul de muncă temporară” este persoana juridică, autorizată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale care încheie contracte de muncă temporară cu salariaţi temporari, pentru a-i pune la dispoziţia utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilită de contractul de punere la dispoziţie sub supravegherea şi conducerea acestuia. Condiţiile de funcţionare a agentului de muncă temporară precum şi procedura de autorizare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(4) „Utilizatorul” este persoana fizică sau juridică pentru care şi sub supravegherea şi conducerea căruia munceşte temporar un salariat temporar pus la dispoziţie de agentul de muncă temporară.

(5) ‘’Misiune de muncă temporară” înseamnă acea perioadă în care salariatul temporar este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia, pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar.”

47. Art. 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar, cu excepţia cazului prevăzut la art. 92.”

48. Art. 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) „Misiunea de muncă temporară se stabileşte pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 luni.

(2) Durata misiunii de muncă temporară poate fi prelungită pe perioade succesive care, adăugate la durata iniţială a misiunii, nu poate conduce la depăşirea unei perioade de 36 de luni.

(3) Condiţiile în care durata unei misiuni de muncă temporară poate fi prelungită sunt prevăzute în contractul de muncă temporară sau pot face obiectul unui act adiţional la acest contract.”

49. La art. 90 alin. (2) se modifică şi va avea urmăătorul cuprins:

„(2) Contractul de punere la dispoziţie trebuie să cuprindă:

a) durata misiunii;

b) caracteristicile specifice postului, în special calificarea necesară, locul executării misiunii şi programul de lucru;

c) condiţiile concrete de muncăă;

d) echipamentele individuale de protectţie şi de muncă pe care salariatul temporar trebuie să le utilizeze;

e) orice alte servicii şi facilityăţi în favoarea salariatului temporar;

f) valoarea comisionului de care beneficiază agentul de muncă temporară, precum şi remuneraţia la care are dreptul salariatul.

g) condiţiile în care utilizatorul poate refuza un salariat temporar pus la dispoziţie de un agent de muncă temporară.”

50. Art. 93 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Contractul de muncă temporară este un contract individual de muncă ce se încheie în scris între agentul de muncă temporară şi salariatul temporar, pe durata unei misiuni.

(2) În contractul de muncă temporară se precizează, în afara elementelor prevăzute la art. 17 şi la art. 18 alin. (1), condiţiile în care urmează să se desfăşoare misiunea, durata misiunii, identitatea şi sediul utilizatorului, precum şi cuantumul şi modalităţile remuneraţiei salariatului temporar.”

51. La art. 94 alin. (2), (3) şi (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Agentul de muncă temporară poate încheia cu salariatul temporar un contract de muncă pe durată nedeterminată situaţie în care în perioada dintre două misiuni salariatul temporar se află la dispoziţia agentului de muncă temporară.

(3) Pentru fiecare nouă misiune, între părţi se încheie uncontract de muncă temporară, în care vor fi precizate toate elementele prevăzute la art. 93 alin. (2).

(4) Contractul de muncă temporară încetează la terminarea misiunii pentru care a fost încheiat sau dacă utilizatorul renunţă la serviciile sale înainte de încheierea misiunii, în condiţiile contractului de punere la dispoziţie.”

52. La art. 95 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune se stabileşte prin negociere directă cu agentul de muncă temporară şi nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară garantat în plată.”

53. La art. 95 alin. (3) se abrogă.

54. Art. 96 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Prin contractul de muncă temporară se poate stabili o perioadă de probă pentru realizarea misiunii, a cărei durată nu poate fi mai mare de:

a) 2 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă mai mică sau egală cu o lună;

b) 5 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă cuprinsa intre o luna si 3 luni;

c) 15 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni;

d) 20 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă mai mare de 6 luni;

e) 30 de zile lucrătoare în cazul salariaţilor încadraţi în funcţii de conducere, pentru o durată a contractului de muncă temporară mai mare de 6 luni.”

55. La art. 98 alin. (3) se abrogă.

56. Art. 100 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Cu excepţia dispoziţiilor speciale contrare, prevăzute în prezentul capitol, dispoziţiile legale, prevederile regulamentelor interne precum şi cele ale contractelor colective de muncă aplicabile salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată la utilizator se aplică în egală măsură şi salariaţilor temporari pe durata misiunii la acesta.”

57. După art. 100 se introduce art. 100¹ cu următorul cuprins:

„Agenţii de muncă temporară nu percep nici o taxă salariaţilor temporari în schimbul demersurilor în vederea recrutării acestora de către utilizator sau pentru încheierea unui contract de muncă temporară.”

58. La art. 101¹ alin. (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Atunci când nu există un salariat comparabil în aceeaşi unitate, se au în vedere dispoziţiile din contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglementările legale în domeniu.”

59. La art. 107 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Prin contractele colective de muncă şi/sau prin contractele individuale de muncă se pot stabili şi alte condiţii specifice privind munca la domiciliu, în condiţiile legii.”

Flexibilizarea programului de lucru

60. Art. 111 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1)Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

(2)Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.

(3) Pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă respectiv, perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni.

(4) Sub rezerva respectării reglementărilor privind protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă a salariaţilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referinţă stabilită la alin. (3), dar pentru perioade de referinţă care în nici un caz să nu depăşească 12 luni.

(5) La stabilirea perioadelor de referinţă prevăzute la alin. (2), (3) şi (4) nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă.

(6) Prevederile alin. (1) – (4) nu se aplică tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani.”

61. La art. 115 alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză.”

62. Art. 119 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia.

(2) În aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

(3) În perioadele de reducere a activităţii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni.”

63. La art. 122alin. (2¹) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2¹) – Durata normală a timpului de lucru, pentru salariaţii de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale sau deosebite de muncă nu va depăşi 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore, decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil, şi numai în situaţia în care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.”

64. După alin. (2¹)se introduce alin. (2²) cu următorul cuprins:

„(2²) – În situaţia prevăzută la art. (2¹), angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.”

65. Art. 123 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Salariaţii de noapte beneficiază:

a) fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază;

b) fie de un spor la salariu de minimum 25% din salariul de bază pentru fiecareoră de muncă de noapte prestată.”

66. Art. 129 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Normele de muncă se elaborează de către angajator, conform normativelor în vigoare, sau, în cazul în care nu există normative, normele de muncă se elaborează de către angajator cu consultarea sindicatului reprezentativ ori, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor.”

Concediul de odihnă

67. La art. 140 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective aplicabile şi se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.”

68. La art. 142 se introduce se introduce un alineat nou, care va deveni alineatul (2) cu următorul cuprins:

„(2) – Numărul de zile lucrătoare aferent concediului de odihnă suplimentar pentru categoriile de salariaţi prevăzute la art. 142 alin. (1) se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil şi va fi de cel puţin 3 zile lucrătoare.”

69. La art. 143 alin. (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.”

70. La art. 150 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2)Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai dacă absenţa salariatului ar prejudicia grav desfăşurarea activităţii.”

71. Art. 157 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Nivelurile salariale minimale colective se stabilesc prin contractele colective de muncă aplicabile.

(2) Salariul individual se stabileşte prin negocieri individuale între angajator şi salariat.

(3) Sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale se stabileşte prin lege, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative.”

72. La art. 161 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar.”

73. Art. 194 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională este iniţiată de angajator, toate cheltuielile ocazionate de această participare sunt suportate de către acesta.

2) Pe perioada participării la cursurile sau stagiile de formare profesională conform alin.(1) salariatul va beneficia pe toată durata formării profesionale de toate drepturile salariale deţinute.

(3) Pe perioada participării la cursurile sau stagiile de formare profesională, conform alin. (1) salariatul beneficiază de vechime la acel loc de muncă, această perioadă fiind considerată stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat.”

74. La art. 195 alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Salariaţii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesională, în condiţiile art. 194 alin.(1), nu pot avea iniţiativa încetării contractului individual de muncă o perioadă stabilită în actul adiţional precizat la alin. (2).”

Dialogul social

75. Art. 215 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Consiliul Economic şi Social este instituţie publică de interes naţional, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului civic la nivel naţional.

(2) Organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social se stabileşte prin lege specială.”

76. La art. 217 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1)Sindicatele, federaţiile şi confederaţiile sindicale, denumite în continuare organizaţii sindicale, sunt constituite de către salariaţi pe baza dreptului de liberă asociere în scopul apărării drepturilor acestora prevăzute în contractele colective şi individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă şi raporturile de serviciu, precum şi în legislaţia naţională, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, pentru promovarea intereselor lor profesionale, economice şi sociale.

(2) Constituirea, organizarea şi funcţionarea sindicatelor se reglementează prin lege specială.”

77. Art. 222 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ La cererea membrilor lor, sindicatele pot să îi reprezinte pe aceştia în cadrul conflictelor de muncă, în condiţiile legii.”

78. La art. 223 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Pe toată durata exercitării mandatului reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate.”

79. La art. 224 alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) La angajatorii la care sunt încadraţi mai mult de 20 de salariaţi la care nu sunt constituite organizaţii sindicale reprezentative conform legii, interesele salariaţilor pot fi promovate şi apărate de reprezentanţii lor, aleşi şi mandataţi special în acest scop.”

80. La art. 225 alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Pot fi aleşi ca reprezentanţi ai salariaţilor salariaţii care au capacitate deplină de exerciţiu.”

81. La art. 225 alin. (2) se abrogă.

82. La art. 226 după lit. d) se adaugă lit. e) cu următorul cuprins:

„e) să negocieze contractul colectiv de muncă, în condiţiile legii.”

83. Art. 228 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Timpul alocat reprezentanţilor salariaţilor în vederea îndeplinirii mandatului pe care l-au primit se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau în lipsa acestuia prin negociere directă.”

84. Art. 229 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Pe toată durata exercitării mandatului reprezentanţii salariaţilor nu pot fi concediaţi pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţi.”

85. Art. 230 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Patronatele, denumite şi organizaţii de angajatori, constituite în condiţiile legii sunt organizaţii ale angajatorilor, autonome, fără caracter politic, înfiinţate ca persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial.”

86. Art. 231- 234 se abrogă.

87. La art. 235 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Constituirea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor de angajatori, precum şi exercitarea drepturilor şi obligaţiilor acestora sunt reglementate prin lege specială.”

88. La art. 236 alin. (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Negocierea colectivă la nivel de unitate este obligatorie, cu excepţia cazului în care angajatorul are încadraţi mai puţin de 21 de salariaţi.”

89. Art. 237 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Negocierea şi încheierea contractelor colective de muncă se reglementează prin lege specială.”

90. Art. 238 – 247 se abrogă.

91. Art. 248 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Prin conflicte de muncă se înţeleg conflictele dintre salariaţi şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă.”

Pedepsirea utilizeării muncii la negru

92. După articolul 256 se introduce un nou articol, articolul 256¹, cu următorul cuprins:

Art. 256¹– „Prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, în cazul controalelor care au ca obiectiv depistarea muncii fără forme legale, inspectorii de muncă vor completa registrul unic de control după efectuarea acestora”.

93. Art. 258 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Regulamentul intern cuprinde cel puţin următoarele categorii de dispoziţii:

a) reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă în cadrul unităţii;

b) reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnităţii;

c) drepturile şi obligaţiile angajatorului şi al salariaţilor;

d) procedura de soluţionare a cererilor sau reclamaţiilor individuale ale salariaţilor;

e) reguli concrete privind disciplina muncii în unitate;

f) abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile;

g) reguli referitoare la procedura disciplinară;

h) modalităţile de aplicare a altor dispoziţii legale sau contractuale specifice;

i) criteriile şi procedurile de evaluare profesională a salariaţilor.”

94. La art. 264 alin. (1) lit. b) se abrogă.

95. La art. 264 se introduce un alineat nou, alin. (3) care va avea următorul cuprins:

(3) Dacă în termen de 6 luni angajatul nu primeşte o nouă sancţiune, acesta este reabilitat de drept.

96. La art. 268 alin. (2) lit. b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat;”

97. Art. 270 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1) Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderi civile contractuale, pentru pagubele materiale şi morale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.

(2) Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.

(3) În situaţia în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina şi în legătură cu munca sa va putea solicita salariatului printr-o notă de constatare şi evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicări.”

98. La art. 276 alin. (1) lit. e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) primirea la muncă a până la 3 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei;”

99. La art. 276 alin. (1) după lit. e) se introduce o literă nouă lit. e¹) care va avea următorul cuprins:

„e¹) prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă, cu amendă de la 500 la 1.000 de lei;”

100. La art. 276 alin. (1) după lit. k) se introduc lit. l), m), n) şi o) cu următorul cuprins:

„l) încălcarea de către angajator a obligaţiei prevăzute la art. 116, cu amendă de la 1.500 la 3.000 lei.

m) nerespectarea prevederilor legale privind înregistrarea de către angajator a demisiei, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

n) încălcarea de către agentul de muncă temporară a obligaţiei prevăzute la art.100¹, cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei, pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 de lei.”

o) încălcarea prevederilor art. 16 alin. (3) cu amendă de la 1.500 la 2.000 lei”

101. Art. 280 se introduce şi va avea următorul cuprins:

„(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă penală fapta persoanei care în mod repetat stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut de lege.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi infracţiunea constând în refuzul repetat al unei persoane de a permite, potrivit legii, accesul inspectorilor de muncă în oricare dintre spaţiile unităţii sau de a pune la dispoziţia acestora documentele solicitate, potrivit legii.

(3) Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 1 la 2 ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de 3 persoane, fără încheierea unui contract individual de muncă.

(4) Răspunderea penală, în condiţiile alin. (1) – (3) revine, după caz, directorului, directorului executiv, administratorului, reprezentantului legal al angajatorului, respectiv altei persoane împuternicite de către angajator, angajatorului-persoană fizică ori reprezentantului legal sau altei persoane împuternicite de către angajatorul-persoană fizică.”

102. Art. 290 abrogă.

103. Art. 293 se abrogă.

104. După art. 293 se introduce un art. nou art. 293¹ care va avea următorul cuprins:

„Pierderea carnetelor de muncă emise în temeiul Decretului nr. 92 din 16 aprilie 1976 privind carnetul de muncă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.”

105. Art. 294 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„În sensul prezentului cod, funcţiile de conducere sunt cele definite prin lege sau prin reglementări interne ale angajatorului.”

106. Se introduc două articole noi, art. 299 şi art. 300 care vor avea următorul cuprins:

Art. 299 Contractele colective de muncă precum şi actele adiţionale negociate la orice nivel, de la data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la 31 decembrie 2011 nu pot fi încheiate pentru termene ce depăşesc data de 31 decembrie 2011.

Art. 300 Prezenta lege transpune parţial Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru şi Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de muncă temporară.

Art. II

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

„- art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 23 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.184 din 19 mai 1998.

- ultima liniuţă de la alin. (2) al art. 298.”

Art. IIILegea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Asumarea raspunderii codului muncii de catre guvern duce la iesirea sindicatelor in strada

admin — Tue, 22 Feb 2011 07:23:37 +0000

Luni, 21 februarie, sindicatele au anuntat ca vor iesi in strada ca semn de protest la asumarea de catre Guvern a noului Cod al muncii.Hotararea a fost luata de reprezentantii federaţiilor afiliate la CNSLR-Frăţia, CNS Cartel Alfa, BNS, CSN Meridian şi CSDR.

Acţiunile de protest vor începe cu un miting organizat la Oradea, în data de 26 februarie 2011, dată la care are loc şi congresul UDMR. Acţiunile de stradă vor continua la nivel de judeţe cu pichete, marşuri şi mitinguri de protest,conform calendarului.

În paralel cu acţiunile de protest la nivel de judeţe, reprezentanţii confederaţiilor sindicale vor organiza întâlniri cu grupurile parlamentare pentru a-i informa pe politiceni cu privire la punctul de vedere al lucrătorilor şi a le solicita acestora să voteze pentru căderea Guvernului în cazul în care se va depune moţiune de cenzură. Întâlniri cu parlamentarii vor avea loc şi la nivel local.

Până la data 14 martie, sindicatele vor strânge semnături în vederea declanşării grevei la nivel naţional.

La Bucureşti, acţiunile de protest vor avea loc în ziua în care Guvernul îşi va asuma răspunderea pe proiectul de Cod al Muncii şi se va depune moţiunea de cenzură. Va fi organizat un miting în faţa Parlamentului, concomitent cu declanşarea grevei de avertisment.

O a doua acţiune va avea loc în faţa Palatului Cotroceni, în ziua în care legea va fi transmisă către preşedinte pentru promulgare.

Acţiuni la nivel de judeţe:

28 februarie, 7 martie, 14 martie, 21 martie, 28 martie, 4 aprilie, 11 aprilie, 18 aprilie, în Bihor, Botoşani, Harghita, Constanţa, Caraş-Severin, Olt, Vrancea şi Giurgiu
1 martie, 8 martie, 15 martie, 22 martie, 29 martie, 5 aprilie, 12 aprilie, 18 aprilie, în Satu Mare, Suceava, Covasna, Tulcea, Mehedinţi, Vâlcea, Vaslui, Dâmboviţa
2 martie, 9 martie, 16 martie, 23 martie, 30 martie, 6 aprilie, 13 aprilie, 19 aprilie, în Sălaj, Iaşi, Braşov, Ialomiţa, Timiş,
Dolj, Brăila, Bacău
3 martie, 10 martie, 17 martie, 24 martie, 31 martie, 7 aprilie, 14 aprilie, 20 aprilie, în Arad, Neamţ, Hunedoara, Prahova, Maramureş, Teleorman, Mureş, Alba
4 martie, 11 martie, 18 martie, 25 martie, 1 aprilie, 8 aprilie, 15 aprilie, 21 aprilie, în Cluj, Buzău, Sibiu, Bistriţa, Argeş, Călăraşi, Gorj, Galaţi.

Legea educatiei a spalat „Spiru“

admin — Sun, 30 Jan 2011 12:20:27 +0000

“Ordonanta ce rezolva situatia absolventilor «Spiru Haret» a fost abrogata prin noua Lege a educatiei.”
„Ordonanta Guvernului care rezolva situatia absolventilor Universitatii «Spiru Haret» (USH) a fost abrogata prin noua Lege a educatiei. Cine doreşte prin legea asta sa modernizeze ce? Cineva a facut un serviciu Universitatii «Spiru Haret»”, considera deputatul PDL Catalin Croitoru, vicepreşedinte al Comisiei de invatamant din Camera.
Declaratia a fost facuta la o dezbatere pe educatia universitara, transmisa in direct ieri dupa-amiaza de adevarul.ro. Croitoru a atras atentia ca prevederea referitoare la absolventii „Spiru Haret” şi-a gasit loc pe „ultimul rand al legii” care a trecut de Parlament prin procedura asumarii raspunderii Guvernului.

Ce prevede legea
Capitolul dispozitii finale al Legii educatiei nationale, publicata in Monitorul Oficial in urma cu aproape doua saptamani, prevede la articolul 361 abrogarea Ordonantei 10/2009 „privind dreptul studentilor inmatriculati la forme de invatamant la distanta sau cu frecventa redusa de a continua studiile la programe de studii de licenta autorizate sa functioneze provizoriu sau acreditate”.
Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, declara, anul trecut, pentru „Adevarul” ca „studentii de la «Spiru Haret» cu diplome care nu sunt acreditate vor mai da o data examenele. Cei care au fost la programe neacreditate pot fi transferati la programe acreditate. Toate celelalte programe neacreditate s-au inchis”, afirma Funeriu.
Ministrul Educatiei a precizat cu aceeaşi ocazie ca studentii de la „Spiru Haret” vor avea patru ani la dispozitie pentru a-şi rezolva situatia. Ordonanta, emisa de Guvernul Boc in perioada in care ministru al Educatiei era Ecaterina Andronescu, prevedea ca studentii USH inmatriculati in perioada 2005-2008 puteau primi diploma de licenta doar daca sustineau examenul la o specializare legala. Actul normativ a provocat un uriaş scandal in toamna anului trecut, cand USH a incercat sa organizeze, in baza respectivei ordonante, un nou examen de licenta pentru mai mult de 10.000 de absolventi de la 36 de facultati neacreditate.

Situatia a ramas in suspensie dupa ce Ministerul Educatiei a refuzat sa autorizeze noua sesiune de licenta. Intre timp, mai multi absolventi ai universitatii particulare care au cerut in instanta recunoaşterea valabilitatii diplomelor lor de licenta au avut caştig de cauza. Cel mai recent caz este al unei absolvente a Facultatii de Limbi şi Literaturi Straine a USH. Ea a caştigat procesul intentat Ministerului Educatiei şi Inspectoratului Şcolar Judetean, dupa ce in vara anului trecut i s-a interzis sa participe la examenul de titularizare organizat la Buzau.

Traian Basescu, nominalizat “cel mai prost individ din lume”

admin — Tue, 11 Jan 2011 14:59:33 +0000

Show-ul de televiziune “Countdown” de pe MSNBC, în care a fost ironizat Traian Băsescu, este pe locul doi ca rating în Statele Unite ale Americii.

“Scoateţi furcile şi făcliile, e timpul pentru nominalizările de astăzi la categoria ‘cele mai nesuferite persoane din lume’. Câştigătorul de azi, preşedintele României, Traian Băsescu. Guvernul său este în atenţia publică pentru introducerea unui nou plan pentru impozitarea vrăjitoarelor şi prezicătoarelor. Zeci de vrăjitoare au pornit spre frumoasa Dunăre pentru a blestema Guvernul care s-a gândit să acopere deficitul bugetar impozitându-le veniturile. O vrăjitoare pe nume Alisia spune că oricum nu face prea mulţi bani. Preşedintele şi Guvernul spun că se apără purtând haine mov joia deoarece se spune că acestea îndepărtează vrăjile şi blestemele. Cât de ridicol este? O ţară care se teme de oameni îmbrăcaţi în haine din secolul al XVIII-lea care strigă fraze de neînţeles şi ameninţă că vor fi consecinţe majore dacă taxele nu sunt suspendate”.

Concediu maternal redus, atat in tara cat si in UE

admin — Tue, 07 Dec 2010 10:28:46 +0000

Statele membre ale Uniunii Europene nu vor prelungi durata minimă a concediului de maternitate la 20 de săptămâni. Oficialii UE au respins o prupunere care viza prelungirea perioadei în care mamele pot sta acasă cu bebeluşii, informează AFP.
La finalul lunii trecute, Parlamentul European a votat în favoarea unui text referitor la prelungirea concediului de maternitate. De asemenea, parlamentarii au solicitat statelor care încă nu o fac să recunoască principiul unui concediu de paternitate de cel puţin două săptămâni continue, plătit tot cu 100 la sută.
Ministrul a adăugat că guvernele europene sunt deschise ideii de a instaura un concediu de maternitate minim de 18 săptămâni, aşa cum a propus la început Comisia Europeană.
Printre statele care s-au opus adoptării acestei propuneri se numără Marea Britanie şi Franţa, ai căror reprezentanţi susţin că prelungirea concediului de maternitate ar determina costuri bugetare suplimentare importante. În UE, durata minimă a concediului de maternitate este de 14 săptămâni.

Coaliţia a decis, în urma şedinţei de Guvern în care s-au discutat variantele de acordare de indemnizaţiei pentru creşterea copilului, că acesta se va acorda, începând cu ianuarie 2011, pe o perioadă de 12 luni, cu o valoare minimă de 600 de lei şi maximă de 3.400 de lei, perioadă urmată de alte 12 luni de concediu legal fără plată. În acelaşi timp, Guvernul va acorda un bonus lunar în valoare de 500 de lei pentru mamele care decid să se întoarcă la muncă mai devreme, în oricare din cele 24 de luni din concediul total.
De asemenea, premierul Emil Boc a mai anunţat că acest amendament va afecta doar pe acele femei care vor deveni mămici din 2011, cele care au indemnizaţia în derulare vor beneficia de ea pe aceeaşi perioadă de 24 de luni, cu acelaşi cuantum.

Comasari de scoli si clase de 30- 35 de elevi

admin — Fri, 26 Nov 2010 16:23:22 +0000

Dupa ce am vazut mai multe propuneri ale proiectului de lege al educatiei, dupa ce a picat la testul Curtii, iata ca vin incet schimbarile. Guvernul a anuntat restructurarea a inca 15.000 de posturi in invatamant, salariile revenind cu doar 1,4% din cele 25% pierdute in vara.

Inspectoratele şcolare din ţară au început deja procedurile pentru comasarea mai multor unităţi de învăţământ, cel puţin aşa susţin liderii FSLI, care îi acuză pe inspectorii şcolari că fac presiuni asupra directorilor.

În acest moment, o clasă are maximum 25 de elevi la învăţământul primar şi 30 de elevi la gimnaziu şi liceu. Prin comasare se va ajunge la clase cu până la 35 de copii.

Liderii de sindicat cred că reducerea normelor didactice e o formă mascată de a face noi disponibilizări în sistemul de învăţământ.