O groapă comună cu cel puţin 55 de cadravre a fost descoperită în Mexic. Groapa se afla într-o gură de aerisire a unei mine de peste 100 de metri adâncime, în satul turistic Taxco. Numai patru cadavre din cele 55 de cadavre au fost identificate până în prezent. Printre acestea se afla şi directorul unei închisori. Oficialii mexicani cred că groapa a fost utilizată de mercenarii cartelurilor de droguri, pentru a se debarasa de corpurile victimelelor lor. Potrivit autorităţilor, cadavrele au fost depuse în groapă în ultimele şase luni.
Marile carteluri columbiene sunt concurate serios pe piata drogurilor de baronii mexicani ai „mortii albe”. In joc se afla o miza de 25 miliarde de dolari. Mii de persoane, asasinate de la inceputul anului, politisti corupti si un razboi fara sfarsit intre traficantii de droguri: cocktailul exploziv contureaza imaginea unei tari ravasite de un val de violente fara precedent.
Zi de zi, mexicanii sunt bombardati cu informatii socante despre luptele dure ale bandelor de traficanti de droguri. De la sfarsitul anilor ’90, odata cu disparitia marilor carteluri columbiene, traficantii de droguri din Mexic ocupa primul loc pe continent.Cocaina este produsa in Muntii Anzi, dar mexicanii controleaza 90% din rutele de acces spre Statele Unite. Cele mai recente rapoarte ale agentiilor americane semnaleaza o implicare din ce in ce mai mare a mexicanilor in productia si traficul de metamfetamine.
Profitul obtinut este insa pe masura: intre 8 si 25 miliarde de dolari pe an, sume deloc neglijabile, care explica valul de violente inregistrat in ultima vreme in Mexic. Fenomenul i-a ingrijorat si pe specialisti, care pun aceasta spirala a “narcoviolentei” pe seama disputei pentru controlul teritorial, mai ales ca Mexicul a devenit o zona de tranzit si una dintre cele mai importante piete de desfacere. Alti experti sustin ca obsesia autoritatilor de a-i arunca dupa gratii pe baronii drogurilor a fost scanteia care a declansat luptele sangeroase pentru putere in cadrul mafiilor locale.
Pe de alta parte, analistii au estimat ca haosul din ultima perioada este legat de prabusirea sistemului partidului unic, care a dominat viata politica din Mexic pana in 2000. Acesta a oferit un cadru propice pentru dezvoltarea coruptiei si a fost si suficient de puternic pentru a fixa limite violentelor.
Aproximativ 23.000 de persoane au fost ucise în războiul cartelurilor de droguri din Mexic, de la preluarea preşedinţiei de către Felipe Calderon.




